Costumul nostru popular nu este complet fără opincuţe | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 16 ianuarie 2019
Home » Cultură » Costumul nostru popular nu este complet fără opincuţe
Costumul nostru popular nu este complet fără opincuţe

Costumul nostru popular nu este complet fără opincuţe

Opincile sunt un tip tradiţional de încălţăminte din vestimentaţia românească din cele mai vechi timpuri. Sunt confecţionate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul nojiţelor (şireturilor), tot din piele. Aceste obiecte vestimentare sunt ilustrate pe portul Dacilor din cele mai vechi timpuri. Ele sunt încălţările tradiţionale pe care românii le purtau în picioare fie iarnă, fie primăvară, vară sau toamnă. Opincile nu doar că erau parte integrantă a costumelor populare, dar erau nelipsite şi de la război – după cum povesteau copiilor din Corbu Barasău bătrânii şi părinţii adunaţi la clăcile de deşfăcat ştiuleţii de porumb. Copilul de atunci, familistul de-acum, tatăl a doi copii frumoşi şi deştepţi, mi-a relatat cu emoţie despre acele vremuri din copilăria sa. Foarte sincer a recunoscut că doar târziu, foarte târziu, a început să aprecieze cu adevărat portul popular românesc şi asta după ce a trăit într-o zonă a României în care conaţionalii noştri secui erau majoritari. De la aceştia, care îşi păstrează cu sfinţenie obiceiurile şi portul popular tradiţional, nu numai la evenimente şi la serbări, s-a molipsit, să zicem, interlocutorul meu şi şi-a schimbat părerea cu privire la portul popular. Dezinteresul lui a fost înlocuit cu o dorinţă puternică de a face ceva pentru ca mai târziu copiii săi să ştie cine au fost moşii şi strămoşii lor. Primul pas pe care l-a făcut dl Ionuţ Gabriel Tofăleanu iată, v-am dezvăluit numele interlocutorului meu – a fost acela ca la prima sa vizită la părinţii şi rudele din Corbu Barasău să-l caute pe nea Costică, un moldovean stabilit cu ani în urmă în localitate şi despre care ştia că la dumnealui sigur va găsi încălţările tradiţionale. Nea Costică era singura lui şansă şi chiar aşa a fost. Din podul casei, de undeva, a scos la iveală o pereche de opinci confecţionate din cauciuc de motocicletă. Aceste încălţări erau destul de grosiere, dar i-au servit drept model pentru a confecţiona opincuţele pe care le vedeţi în imagine. „Le-am confecţionat cu mâinile mele, dintr-o bucată de piele tăbăcită pe care am găsit-o în podul casei părinteşti. Nu a fost treabă uşoară, dar am reuşit şi sunt mândru de ce am făcut, în primul rând, pentru copiii mei care, la fel ca mine în copilărie, încă nu realizează valoarea inestimabilă a portului nostru popular, din care, dacă lipsesc opincile, acesta este incomplet” – a conchis interlocutorul meu.

Cândva, din meseria de opincar se putea trăi, ea se învăţa şi se transmitea din tată-n fiu. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau „suveniruri” pentru turişti.

Răspândirea atât de largă pentru români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de „opincari”. Spre deosebire de ciubote, pantofi, ghete, opincile sunt comune atât femeilor, cât şi bărbaţilor. „Mai trebuie precizat şi faptul că şi alte popoare vecine, la costumul popular tradiţional, purtau/poartă opinci: albanezii (opinga), muntenegrenii, macedonenii, sârbii, croaţii (opanak), bulgarii (opinka) etc. Însă opincile purtate de români erau unice prin modul cum se confecţionau – vă spun din proprie experienţă – doar pe partea exterioară a opincii aceasta prezintă încreţire, din acest motiv opinca apare asimetrică” – a mai spus printre altele dl Ionuţ Tofăleanu.

Ocolul Pământului în opinci şi costum popular. Există o poveste care m-a impresionat foarte mult şi pe care am să o relatez, dar foarte pe scurt.

În vara anului 1908, agenţia pariziană Tourung Club de France a lansat o provocare inedită: cine parcurgea 100.000 de km pe jos, ocolind Pământul cu mijloace materiale proprii, avea să primească 100.000 de franci. În scurt timp, în competiţie aveau să se înscrie aproape 200 de temerari. Printre ei şi 4 români. Toţi studenţi la Paris şi toţi cu vârsta doar de 19 ani. Dumitru Dan, Paul Pârvu, Gheorghe Negreanu şi Alexandru Pascu. Ei au văzut oportunitatea de a promova valorile naţionale şi astfel au hotărât să facă înconjurul lumii în opinci şi în costum naţional. Pe data de 1 aprilie 1910, cei patru studenţi români pleacă pe jos, într-o călătorie de 100.000 km în jurul lumii, purtând cu ei cultura românească în cele mai îndepărtate colţuri ale celor cinci continente. Dintre cei patru, doar unul singur avea să supravieţuiască încercărilor de tot felul – pe unde au poposit făceau bani cu spectacolele pe care le organizau, arătând lumii frumuseţea dansurilor noastre populare: după şase ani de mers pe jos, şase traversări ale Ecuatorului şi 497 de perechi de opinci rupte, doar buzoianul Dumitru Dan s-a întors în ţară cu un record mondial şi o părticică de nemurire. Povestea este tristă, dincolo de faptul că trei din cei patru temerari şi-au pierdut viaţa pe traseu, dincolo de faptul că suma pusă la bătaie iniţial s-a devalorizat, iar în ţara pe care au iubit-o şi au promovat-o peste tot în lume eroismul lor este tratat cu nepăsare cu uitare.

Revenind la subiectul nostru iniţial, se impun câteva precizări: arheologii au găsit cu ocazia săpăturilor urme de opinci datând din anul 2500 î.e.n. şi pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian se văd ilustraţi daci în costume foarte asemănătoare celor purtate de ţăranul român, încălţaţi cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populaţia locală se ocupa cu vânatul animalelor sălbatice ale căror piei erau prelucrate. Nobilii purtau opinci din piei de vânat, cei săraci le purtau pe cele din piele de vită sau porc. Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălţăminte să fie confecţionat şi în zilele noastre, intrând şi în atenţia designerilor, care le aplică diferite ornamente – pietre, nojiţe (şireturi) multicolore etc.

AURELIA ILUŢ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.