Corlăţean: Intrarea în Guvernul României înseamnă adoptarea poziţiei statului român

Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a revenit luni asupra pretenţiei absurde a UDMR ca România să-şi subordoneze interesele de stat unui capriciu al lui Kelemen Hunor, care a adus UDMR, prin proprie voinţă, ca parte în procesul intentat de FUEN (Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa) Comisiei Europene, în care a intervenit şi MAE român, susţinând poziţia CE. Corlăţean a precizat că „Guvernarea României nu se referă la guvernarea a unu sau două judeţe, vizează guvernarea întregii societăţi româneşti şi acest lucru implică, cred eu, o responsabilitate şi luarea în considerare şi a intereselor, aspiraţiilor şi sensibilităţilor ansamblului societăţii româneşti şi românilor, ori, din acest punct de vedere, eu cred că a fost neinspirat comentariul public făcut de către liderii UDMR”.

Ministrul de Externe a mai spus că, în opinia sa, nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituţie a statului român sau pe instituţiile statului român care promovează poziţia statului român. „Ori, din acest punct de vedere, guvernele vin şi pleacă, coaliţiile vin şi pleacă, statul rămâne, statalitatea rămâne. Ori noi (…) nu vorbim de o poziţie stabilită astăzi sau ieri fără consultarea nu ştiu cui. E o poziţie constant afirmată pe baza principiilor europene. CE de altfel a respins aceste iniţiative”, a subliniat el.

Referitor la sintagma „gândire depăşită” utilizată de lideri ai UDMR în declaraţii publice la adresa MAE, Titus Corlăţean a spus: „Când promovezi interesele statului român, n-aş spune că este o gândire depăşită sau înapoiată, aş spune însă altceva, că am ascultat adesea interesul exprimat de liderii UDMR, firesc până la urmă, de a face parte din guvernările din România pentru a promova interesele specifice ale minorităţii maghiare, eu aş spune că aceste abordări constat etniciste sunt depăşite şi trebuie să fie depăşite la un moment dat ca mentalitate. Responsabilitatea guvernării, încă o dată, vizează ansamblul societăţi româneşti, şi majoritatea şi minoritatea”.

„Vreau să vă spun un lucru, puteam şi aveam tot dreptul şi ca membru al Guvernului să solicit distinşilor membri ai Guvernului României din partea UDMR ca odată intraţi în Guvern să renunţe la semnătură pentru promovarea acelor iniţiative, intrarea în Guvernul Românei înseamnă adoptarea poziţiei statului român. Am avut din raţiuni de ordin politic respect pentru poziţia individuală, n-am cerut acest lucru, dar nu cred că este corect să ni se ceară nouă să derogăm de la poziţia constantă a statului român”, a mai spus el.

 

Premierul Ponta: Când e vorba de o chestiune de stat, asta nu se poate negocia, chiar dacă pică Guvernul

 Premierul Victor Ponta a afirmat, tot luni, că îşi doreşte ca UDMR să rămână la guvernare, dar chestiunile „de stat” nu se pot negocia, chiar dacă „pică Guvernul”, deşi nu se teme de această eventualitate, având în vedere „sprijinul parlamentar de care se bucură Executivul”.

El a fost întrebat despre tensiunile dintre UDMR şi Guvern, în condiţiile în care Kelemen Hunor a ameninţat explicit cu retragerea maghiarilor din coaliţia de guvernare dacă Ministerul Afacerilor Externe nu-şi retrage intervenţia din procesul de la Tribunalul Uniunii Europene, în care România se poziţionează de partea Comisiei Europene, împotriva unei iniţiative legislative cetăţeneşti, Minority Safe Pack, care are printre iniţiatori şi pe UDMR.

„Reiterez, şi eu cred în asta, când e vorba de chestiuni de coaliţie, se poate negocia aproape orice. Când e vorba de o chestie de stat, asta nu se poate negocia, chiar dacă pică Guvernul”, a spus primul-ministru.

Întrebat dacă se teme de o eventuală pierdere a majorităţii parlamentare, Victor Ponta a răspuns că nu: „Din acest punct de vedere nu mă tem, nu e o problemă de majoritate parlamentară, dar nu îmi doresc ieşirea UDMR din actuala coaliţie”.

 

Chestiunile de natură consulară sunt doar atributul MAE

Secretarul de stat din MAE, Radu Podgorean, precizează că „stabilirea şi menţinerea relaţiilor consulare între România şi alte state sunt de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care realizează politica externă a statului român. Deschiderea de noi oficii consulare pe teritoriul României face obiectul dialogului direct între ministerele de Externe român şi al statului interesat”.

MAE consideră declaraţiile reprezentantului UDMR drept lipsite de obiect, întrucât nu există o practică în materie şi nici o obligaţie constituţională/legală pentru MAE de a se consulta cu partidele politice în chestiuni de natură consulară.

Precizarea vine după ce secretarul general al UDMR, Péter Kovács, a reclamat lipsa unor consultări politice cu UDMR în problema respingerii solicitării Ungariei de a deschide două noi birouri consulare ungare la Oradea şi Târgu-Mureş.

Potrivit lui Péter Kovács, conducerea MAE român nu a discutat subiectul cu UDMR, iar acesta este un motiv în plus pentru ca autorităţile române să-şi reconsidere decizia. Kovács a apreciat că respingerea solicitării Ungariei pe baza reciprocităţii şi proporţionalităţii este „ridicolă”. „Nu putem să comparăm numeroasa comunitate de 1,3 milioane de maghiari din România cu cele câteva mii de etnici români care trăiesc în Ungaria. Atunci când vine vorba despre relaţiile româno-ungare, ar fi de asemenea oportun ca ministrul de Externe român Titus Corlăţean să-şi amintească şi că faptele vorbesc mai bine decât cuvintele”, a mai spus el.

Potrivit oficialului român, raportarea comunităţii maghiarilor din România la comunitatea etnicilor români care trăiesc în Ungaria este una incorectă şi întreţine „voit sau nu, o confuzie care nu are menirea de a contribui la dezvoltarea în continuare, în spirit european, a relaţiilor privilegiate între două state membre UE, precum este cazul României şi Ungariei. Interesele maghiarilor din România sunt reprezentate de statul ai cărui cetăţeni sunt, adică de România”.

Pe de altă parte, MAE ungar a precizat prin vocea purtătorului de cuvânt, Anna Nagy, citat de MTI, că Ungaria nu înţelege cauza respingerii deschiderii celor două noi consulate, pe de o parte, pentru că partea română nu a dat nici explicaţie de fond, iar pe de altă parte, Ungaria nu a restricţionat niciodată intenţia de acest gen a vreunei ţări.

Potrivit Magyar Nemzet, ambasadorul României din Budapesta, Victor Micula, a fost convocat la ministerul ungar de Externe pe această chestiune.

În opinia ministrului Tibor Navracsics, decizia României va avea repercusiuni asupra relaţiilor dintre cele două ţări. „Sunt surprins şi dezamăgit personal în mod deosebit, deoarece săptămânile trecute ministrul român de Externe a afirmat de mai multe ori cât de bucuros m-ar invita la Bucureşti şi ar discuta cu mine despre îmbunătăţirea, respectiv menţinerea la un nivel bun a relaţiilor cu Ungaria. Cred că acest gest se află în contradicţie cu afirmaţiile sale anterioare şi, pentru a afla un oarece răspuns pentru acesta, l-am convocat pe ambasadorul român din Budapesta şi aşteptăm lămuriri în privinţa acestei chestiuni” – a precizat Tibor Navracsics, potrivit sursei citate.

Guvernul ungar a propus încă în aprilie anul trecut Cabinetului din România deschiderea a două oficii diplomatice.

În prezent, în România, în afara Ambasadei Ungariei şi a Consulatului de la Bucureşti, mai funcţionează consulatele generale ungare din Miercurea-Ciuc şi Cluj.

România are de asemenea un birou consular în cadrul ambasadei de la Budapesta şi două consulate generale la Szeged şi Gyula.

Comentarii:

comentarii