Continuă un proiect ambiţios pentru dezvoltarea turismului

februarie 9, 2016 in Economic, Societate

În urmă cu doi ani şi ceva, o delegaţie a Consiliului Judeţean Harghita, condusă de preşedintele instituţiei, Borboly Csaba, efectua o vizită în Departamentul Vienne, Franţa. Costurile deplasării, în care au fost incluse transportul, cazarea şi diurna, s-au ridicat la 10.048,81 lei. Ulterior, o delegaţie franceză, alcătuită din Hugues Lallemand, directorul agenţiei turistice a Departamentului Vienne, şi Dominique Réan, preşedintele agenţiei turistice a aceluiaşi departament, a fost invitată în judeţul Harghita pentru a ne vorbi despre proiectul lor numit Le Futuroscope.

În total, judeţul nostru a cheltuit 13.883,11 lei pentru un schimb de experienţă în urma căruia s-ar dori dezvoltarea turistică a zonei Munţilor Harghitei. Pentru că francezii ne-au arătat cum au reuşit ei să transforme o regiune slab dezvoltată în una foarte atractivă din punct de vedere turistic. În Vienne, loc în care nu era nici o atracţie, s-a construit unul dintre cele mai importante parcuri de distracţii şi ştiinţifice destinate atât copiilor, cât şi oamenilor mari. Iar experienţa lor ar trebui preluată de harghiteni pentru a dezvolta turismul de iarnă (şi cel de vară) în zona Munţilor Harghitei, mai exact Băile Harghita – Harghita-Mădăraş.

Cel puţin aşa se prezentau lucrurile atunci, în 2013. Iar pentru a vedea ce paşi s-au făcut de atunci şi până acum în această idee, l-am întrebat pe preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba: 1. După aproape 3 ani, în ce stadiu se află proiectul harghitean care urma să aibă modelul francez Le Futuroscope? 2. Dacă nu s-a făcut nimic în acest sens, care sunt motivele pentru care ideea a stagnat? 3. La cât s-a ridicat costul deplasării delegaţiei harghitene în Departamentul Vienne? 4. Cât a costat invitaţia delegaţiei franceze în judeţul nostru?

Răspunsurile preşedintelui Consiliului Judeţean sunt sistematizate mai jos.

visitinharghita.ro

„Această vizită şi stabilire de contacte – spunea Borboly Csaba – a fost una de succes, din care deja profită turismul judeţului. Pe baza acestei vizite am canalizat activitatea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară care sunt responsabile cu dezvoltarea şi promovarea turismului în judeţ, pentru a se axa pe modelul învăţat din judeţul Vienne, după modelul de management al destinaţiei turistice.

Pe baza celor însuşite de la partenerii noştri francezi derulăm în prezent activităţi precum acumularea de informaţii de la părţile interesate (stakeholders), crearea site-ului visitinharghita.ro – pe care-l dezvoltăm continuu – care să acumuleze toate informaţiile în ceea ce priveşte turismul în judeţul Harghita, participarea la expoziţii etc.”.

Tot după acea vizită din 2013, spunea Borboly Csaba, au fost printate o serie de cataloage care conţineau oferte de petrecere a timpului liber în judeţ: 28 de pagini în limbile română, maghiară şi engleză. De asemenea, mai multe pachete turistice cu o ofertă complexă şi teme speciale, poate similare celor din Departamentul Vienne, se găsesc pe site-ul visitinharghita.ro.

Şi tot în urma schimbului de experienţă avut cu francezii, s-a introdus un schi card, numit cardul Harghita, dorindu-se ca în viitor acesta să se extindă şi pentru alte servicii, nu numai pentru schi.

Realizarea unui centru schiabil care să concureze cu Poiana Braşov

„În privinţa zonei Harghita-Băi – Harghita-Mădăraş – continua preşedintele CJ Harghita – aş vrea să menţionez că acest program de dezvoltare a turismului în zona Munţilor Harghitei necesită o muncă organizatorică enormă, dar şi timp şi nervi. O puzderie de proprietari, o puzderie de interese care trebuie adunaţi/adunate la o masă pentru a putea crea în comun ceva sustenabil. În această privinţă avem deja realizări cum ar fi electrificarea staţiunii Mădăraş-Harghita. Comuna Zetea a realizat, din fonduri UE, un drum asfaltat până la această staţiune. Municipiul Miercurea-Ciuc a realizat investiţii majore de infrastructură în Harghita-Băi.

Am pus la punct serviciul salvamont din fonduri proprii şi fonduri UE, lucru primordial în ceea ce priveşte siguranţa turiştilor. Pot spune, fără falsă modestie, că avem cel mai tare serviciu salvamont din întreaga ţară, cu oameni competenţi, devotaţi, cu dotări de ultimă generaţie, ca în oricare regiune montană din Austria sau Italia.

Obiectivul final ar fi realizarea unui centru schiabil cu zeci de kilometri de pârtii, cu toate dotările necesare, investiţie care ar necesita în jur de 5-8 milioane de euro şi care ar concura cu Poiana Braşov în ceea ce priveşte facilităţile acordate, costurile de întreţinere şi de funcţionare sustenabilă. Dacă am putea realiza un centru schiabil similar cu cel din Donovaly (Slovacia), de exemplu, pe timp de vară, dar mai ales iarna, am putea asigura vizitatori pentru zecile, sutele de pensiuni care, astăzi, stau fără turişti”.

În acest proiect se doreşte şi aducerea localităţilor mai îndepărtate de zona Băile Harghita – Harghita-Mădăraş şi care pune la dispoziţia turiştilor pârtii de schi.

„Vrem – arăta Borboly Csaba – să realizăm investiţiile în aşa fel încât să putem coopta şi insulele funcţionale care deja există, cum ar fi centrul turistic realizat în jurul pensiunii Băile Homorod sau cele din Tuşnad Băi, Topliţa, Borsec care oferă turiştilor, la o scară mai mică, pe lângă servicii balneare, şi posibilitatea de a schia. Şi avem pârtiile de la Harghita-Băi, Ciumani şi în alte multe locaţii care funcţionează pe baza investiţiilor proprii ale unor investitori locali. Vrem să realizăm aceste investiţii în aşa fel încât şi afacerile existente să aibă posibilitatea de a se dezvolta în continuare, adică nu vrem o investiţie mamut care să le nimicească pe cele existente. Vrem o dezvoltare armonioasă a turismului montan. Şi acest obiectiv este valabil şi pentru zona Călimanului, unde ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară) trebuie să reprezinte punctual investiţiile turistice în zonă”.

Un centru de agrement cu jucării high-tech la Cristur

„Revenind la Futuroscope-ul din Franţa, vreau să menţionez că aceea este o investiţie enormă care atrage anual milioane de turişti din Franţa şi din regiune şi a fost realizată pe o zonă de şes, unde nu se găsea nimic deosebit. Când au venit la noi, au spus că din punct de vedere turistic, practic, stăm pe o mină de aur, avem posibilităţi enorme în această privinţă. Ei sunt profesionişti şi le vom solicita, în continuare, consiliere în privinţa dezvoltării turismului din judeţul Harghita. În viitor sper că vom putea realiza o investiţie similară, la o scară mai mică desigur, un centru de agrement dedicat familiilor cu jucării high-tech similare celor care se găsesc în Futuroscope. Locaţie potrivită ar fi zona Cristuru-Secuiesc, deoarece se află destul de aproape de traiectoria ambelor autostrăzi şi se află în apropierea unor oraşe mari cum ar fi Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş sau Bucureşti, care pot asigura numărul de turişti cu posibilităţi materiale necesare.

Revenind la Munţii Harghitei şi zona de nord a judeţului, mai ales în cazul sporturilor de iarnă, o ţintă prioritară trebuie să ne fie judeţele din Moldova şi turiştii din Republica Moldova”.

A venit timpul pentru zona de nord a judeţului

„Având în vedere interesul specific al cititorilor ziarului, fără să mă întrebaţi, aş vrea, ca în privinţa zonei de nord a judeţului, să menţionez încă un lucru. Existenţa acelui ADI asigură cadrul propice pentru dezvoltarea turismului în zonă. Asigură cadrul juridic necesar, are cont şi, astfel, Bucureştiul poate porni robinetul cu fondurile pentru dezvoltarea zonei pe toate palierele de dezvoltare a zonei.

În anii precedenţi am văzut foarte multe lacrimi şi compasiune în studiourile de televiziune din partea multor persoane cu putere decizională din Bucureşti. A venit timpul faptelor nu numai din partea factorilor guvernamentali, ci şi din partea unor importanţi oameni de afaceri. Să vină şi să investească în zona de nord a judeţului.

Am avut posibilitatea unei vizite foarte promiţătoare la domnul vicepremier Vasile Sebastian Dâncu. Pe parcursul săptămânilor viitoare sper să avem onoarea să ne viziteze judeţul ca să-i putem prezenta solicitările noastre privind dezvoltarea armonioasă a judeţului Harghita, un judeţ multietnic, cu bogăţii naturale, cu gastronomie diversificată, cu producători tradiţionali locali, cu staţiuni turistice. Este îmbucurător că aceste staţiuni, pe zi ce trece, ies din starea de amorţeală a perioadei falimentare a anilor de după revoluţie. Avem perspectiva promiţătoare privind dezvoltarea turismului, a industriei agroalimentare şi a industriei lemnului şi trebuie să găsim susţinători, parteneri.

Ştiţi, există zicala maghiară că la copilul mut nici mama nu-i înţelege vorba; cu alte cuvinte, trebuie să acţionăm în aşa mod încât să asigurăm cât mai multe posibilităţi pentru dezvoltarea judeţului”.

Consemnare de LIVIU C.

XXX

P.S.: Am accesat site-ul visitinharghita.ro şi am observat că, pe lângă informaţii din Munţii Harghitei (despre care este vorba în proiect), este promovată (prin oferirea de informaţii legate de cazări, oferte turistice, agenţii turistice, birouri de informare turistică, restaurante, evenimente etc.) zona Munţilor Gurghiu, zona Subcarpaţilor Transilvăneni, zona Dealurilor Odorheiului, dar nu apare nimic despre turismul de la marginea Defileului Topliţa – Deda.

Din acestea pot să trag următoarele concluzii: site-ul nu este creat special pentru a promova turismul în zona Munţilor Harghitei; site-ul nu este creat pentru a promova turismul harghitean; site-ul este creat pentru a promova turismul în zonele locuite de secui. Doar un simplu exemplu: pe acest site este promovată tabăra EMI şi Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, dar nu se vorbeşte nimic de Zilele Miron Cristea sau de Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului.

În acelaşi timp se spune că acest site se va dezvolta continuu. De aceea sper că acest fapt este doar unul de prezent, iar turismul harghitean, aşa cum spunea Horváth István, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, să nu mai aibă doar „un brand regional foarte maghiar şi ţintit pentru consumatorii maghiari, cu toate că consumatorii care aduc mai mulţi bani sunt, de fapt, românii”. Sper ca odată cu dezvoltarea acestui proiect să se ia în calcul şi opinia lui Horváth, care atrăgea atenţia asupra acestui lucru, pentru a se oferi pachete turistice nu către o anumită definiţie simbolică (n.n. – cea secuiască), ci către dimensiuni pragmatice, cum ar fi atragerea de mai mulţi turişti.

Legat tot de dezvoltarea site-ului, vreau să cred că avem manageri capabili care nu trebuie învăţaţi de nişte francezi că atunci când realizezi un portal cu scop turistic, care are adresă în engleză (vizitinharghita.ro) este elementar faptul că nu poţi să-i dai drumul pe on-line până când nu ai şi versiunea, cel puţin, pentru limba engleză şi toate paginile funcţionale.