Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Dezbaterile au avut în vedere realizările UDMR din ultimele luni, viitoarele colaborări politice, pregătirea Congresului din 2019 şi alegerile europarlamentare
Cei mai importanţi oameni din UDMR au fost prezenţi, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, unde a avut loc şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), şedinţă în cadrul căreia preşedintele UDMR a prezentat raportul politic, s-a pregătit Congresul de anul viitor, s-a discutat despre alegerile europarlamentare.
În opoziție, la guivernsare sau colaborări care să ducă mai departe cauza maghiarimii?
După ce a subliniat importanţa Uniunii în rândul maghiarilor, afirmând că UDMR este singura care reprezintă interesele comunităţii maghiare din Transilvania, atât în administraţia publică, cât şi în Parlament, preşedintele Kelemen Hunor a vorbit despre actuala şi viitoarea colaborare cu coaliţia de guvernare.
„În aceste săptămâni am fost foarte adesea întrebat dacă nu există o altă cale decât cea pe care o urmează UDMR atunci când sprijină actuala coaliţie. (…) Întrebarea este justificată, este o întrebare pe care trebuie s-o punem tot timpul”, spunea Kelemen Hunor de la pupitrul CRU. „Bineînţeles că răspunsul este că sunt mai multe căi, nu există o singură cale. Cert este că de fiecare dată trebuie să alegem şi de obicei nu putem alege mai multe lucruri deodată”.
Iar UDMR are şi poate alege din trei posibilităţi: de a intra într-o coaliţie şi a guverna, de a fi în opoziţie sau de a realiza colaborări în funcţie de interese. Dintre toate acestea, a treia opţiune este cea aplicată şi acum şi care, cel mai probabil, va fi aplicată şi în viitor. Este un instrument folosit şi în 2017 şi în 2018, prin care se stabilesc colaborări „care să ducă mai departe cauza maghiarimii, care să însemne şi oarecare soluţii ale maghiarilor pe termen scurt sau chiar lung”.
Principalele realizări ale unui partid parlamentar care sprijină guvernarea: şcoala catolică, folosirea limbii materne în administraţie şi anularea hotărârii privind predarea limbii materne
Iar această opţiune, a colaborărilor realizate în urma „aplicării matematicilor parlamentare”, a dus şi la câteva succese. În primul rând, este vorba de Şcoala catolică de la Târgu Mureş, instituţie care, afirma Kelemen Hunor, a fost pusă în imposibilitate de funcţionare prin instrumente politice. „Nu a fost închisă pentru că nu au fost elevi, şcoala nu a fost închisă deoarece calitatea învăţământului a fost precară, nu pentru că părinţii nu au avut încredere în profesori şi nici măcar pentru că pedagogii şi-ar fi căutat de lucru în alte şcoli. Nu, pur şi simplu s-a ajuns la concluzia că este inacceptabil ca la Tg. Mureş să mai fie o şcoală cu predare în limba maghiară”. Iar acest lucru a fost o prioritate pentru UDMR.
„Noi, pentru noi nu trebuie să explicăm nimic. (…) Pentru noi, ca comunitate minoritară, este instituţia cea mai importantă pentru că acolo nu doar identitatea este reprodusă, consolidată de fiecare generaţie care trăieşte acolo, ci acolo trăieşte în mod continuu, constant, susţinut şi clasa intelectualilor; ori oamenii trebuie să înveţe meserie, trebuie să se asigure competitivitatea şi, bineînţeles, fără limba maternă procesul de asimilare va creşte în viteză”.
Tot legat de învăţământ, Kelemen Hunor spunea că UDMR a făcut faţă cu bine „temei pentru acasă” care a avut ca subiect hotărârea cu privire la predarea limbii române în clasele primare (cele cu predare în limba minorităţilor). Despre acest subiect s-a scris mult recent, motiv pentru care nu mai insistăm asupra lui, amintind doar o afirmaţie de final a preşedintelui UDMR. „Opinia publică românească a spus că noi am şantajat Guvernul. Nu, noi n-am şantajat Guvernul, noi a trebuit să facem o îmbunătăţire şi dacă îmbunătăţirea nu s-a putut face decât prin retragerea ministrului, asta este”.
Iar în ceea ce priveşte viitorul, spunea Péter Ferenc (vicepreşedinte politic judeţean Mureş), prioritate pentru UDMR va fi UMF din Târgu Mureş, considerând că „Târgu Mureş nu mai are nevoie de conflicte”.
Apoi este Codul administrativ, unde UDMR a insistat foarte mult pe folosirea limbii materne în administraţia publică. Chiar dacă acest Cod administrativ încă nu a intrat în vigoare, anumite prevederi din el (inclusiv cele susţinute de UDMR) fiind atacate la Curtea Constituţională, Kelemen Hunor consideră şi acesta un succes al formaţiunii politice. Asta pentru că „prin această lege putem rezolva acele chestiuni, acele cauze care există tot timpul atât în secuime, cât şi în afara secuimii”.
Este necesară o reformă la nivelul UE, deoarece astăzi „birocraţia crede că ştie mai bine ce îi trebuie unei comunităţi minoritare”
Legat de pregătirea alegerilor europarlamentare din 2019 şi de relaţia cu Uniunea Europeană, Kelemen Hunor a admis că aderarea României la spaţiul european a adus mari beneficii, dar odată cu marile aşteptări şi deziluziile au fost pe măsură. Dacă din punct de vedere economic se pot observa avantajele în investiţiile din anumite domenii şi în agricultură, în ceea ce priveşte minorităţile, lucrurile nu s-au schimbat mult.
„Se pot spune multe din această sală ce se întâmplă prost în UE. UE este relativ puternică din punct de vedere economic, este în competiţie cu SUA, cu China, cu Rusia. Este într-o competiţie în care nici o ţară, de una singură nu va putea avea succese. UE, din punct de vedere politic, este foarte slabă. Degeaba este puternică economic, dacă nu există din punct de vedere militar, dacă astăzi este în incapacitatea de a lua nişte decizii doar pentru că o birocraţie crede că ştie mai bine ce îi trebuie unei comunităţi minoritare. Da, este nevoie de reforme, ele nu trebuie prezentate din sală, ci direct de pe front”, afirma Kelemen Hunor.
Şi, astfel, prioritatea UDMR vizavi de relaţia cu UE este ca următoarea Comisie Europeană care se va forma după alegerile europarlamentare din 2019 să ţină pe tapet această problemă a minorităţilor. „Pentru că noi am reuşit în Europa să înfăptuim o solidaritate a minorităţilor care este fără precedent în ultimele decenii. UE trebuie să fie atentă, pentru că UE este despre cetăţeni, este despre minorităţi, despre minorităţi autohtone, şi despre ei vorbeşte UE. Trebuie să fim acolo pentru ca să ne putem face vocea auzită”.
Contradicţii privind referendumul
Chiar dacă a fost un subiect care a părut că nu-i interesează pe votanţii UDMR, cel puţin pe cei din Harghita şi Covasna, absenteismul de la referendum, dar şi modul în care anumiţi membri ai formaţiunii politice s-au situat faţă de familia tradiţională, a stârnit discuţii în cadrul CRU de la Miercurea Ciuc. Astfel s-a putut afla că un preot catolic, înainte de referendum, îi acuza de trădare de ţară pe cei care nu vor vota cu da.
Consemnare de LIVIU CÂMPEAN
