Compensaţii pentru persoanele vătămate de urşi, reglementarea comercializării ciupercilor şi fructelor de pădure şi eliminarea dublei penalizări la APIA – priorităţile UDMR în actuala sesiune legislativă | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 mai 2019
Home » Politic » Compensaţii pentru persoanele vătămate de urşi, reglementarea comercializării ciupercilor şi fructelor de pădure şi eliminarea dublei penalizări la APIA – priorităţile UDMR în actuala sesiune legislativă
Compensaţii pentru persoanele vătămate de urşi, reglementarea comercializării ciupercilor şi fructelor de pădure şi eliminarea dublei penalizări la APIA – priorităţile UDMR în actuala sesiune legislativă

Compensaţii pentru persoanele vătămate de urşi, reglementarea comercializării ciupercilor şi fructelor de pădure şi eliminarea dublei penalizări la APIA – priorităţile UDMR în actuala sesiune legislativă

UDMR a pregătit o serie de propuneri legislative în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi silviculturii pentru sesiunea de toamnă. Acestea vizează modificarea legislaţiei existente în sensul acordării de despăgubiri persoanelor atacate şi vătămate de animale sălbatice protejate, în special de urşi, reglementarea comercializării ciupercilor şi fructelor de pădure, dar şi eliminarea dublei penalizări în cazul asociaţiilor de fermieri şi a composesoratelor.

Compensaţii pentru persoanele atacate şi rănite de animale sălbatice protejate

UDMR pregăteşte un proiect de lege care vizează legiferarea modului de compensare a „suferinţei umane”, prin acordarea de despăgubiri pentru răniri sau eventuale decese cauzate de atacurile animalelor sălbatice. UDMR susţine demersurile Ministerului Mediului privind schimbările de optică în managementul faunei sălbatice şi în special a carnivorelor mari, a ursului în mod deosebit.

„Nu se vorbeşte nicăieri despre vătămările corporale cauzate de animalele sălbatice. Omul, dacă pentru a-şi proteja viaţa sau pentru a proteja viaţa celui care este atacat, ucide ursul, comite o faptă penală. Este nereglementată situaţia deceselor şi a despăgubirilor în cazurile respective, similare cu sistemul de asigurări de viaţă, care sunt practicate peste tot. Deci, în aceste domenii cred că este nevoie de schimbări radicale”, a declarat Tánczos Barna.

Senatorul UDMR susţine că asigurarea plăţilor compensatorii este „responsabilitatea statului român”, însă în prezent despăgubirile se limitează la cele din agricultură, deşi „viaţa umană este din ce în ce mai des pusă în pericol”.

În opinia sa, şi la acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de animalele sălbatice în culturile agricole „se pleacă de la un principiu total greşit”, arătând că fermierii trebuie despăgubiţi la nivelul pierderii suferite şi nu la nivelul cheltuielilor efectuate pe terenul agricol unde se constată paguba.

Tánczos este de părere că modul în care a fost administrat fondul cinegetic în ultimii 15-20 ani, mai ales în privinţa ursului, „este un faliment total, este un dezastru”, impunându-se o schimbare totală de optică atât în privinţa managementului ariilor naturale în care trăieşte acest animal, cât şi de o schimbare în privinţa responsabilizării şi cointeresării asociaţiilor de vânătoare.

„Este nevoie de plata serviciilor efectuate de fondurile de vânătoare în protejarea, supravegherea ariilor, în stabilirea efectivelor, în controlul efectivelor. Acest lucru este un serviciu public oferit de aceste asociaţii de vânătoare şi, pentru acest lucru, statul român, din fonduri proprii, trebuie să plătească. Lipsa finanţării activităţii de management a populaţiei de urs este una dintre cele mai importante probleme care au apăsat şi au împins asociaţiile de vânătoare către soluţii neadecvate”, a explicat Tánczos.

Deputatul Korodi Attila a adăugat că în modificările legislative vor fi cuprinse şi prefinanţările consiliilor judeţene pentru acordarea de compensări şi pentru plata extragerii ori relocării urşilor periculoşi, aceste cheltuieli urmând să fie decontate ulterior.

Reglementarea achiziţionării ciupercilor şi fructelor de pădure

„Vrem să interzicem ca aceste produse să fie achiziţionate de la alte persoane fizice sau juridice decât proprietarii de păduri, de terenuri forestiere”, a rezumat senatorul Tánczos Barna obiectul unui alt proiect legislativ aflat pe agenda UDMR.

Potrivit acestuia, se constată, la nivel naţional, că majoritatea celor care vând astfel de produse nelemnoase din fondul forestier nu sunt proprietari de păduri, ori proprietari de terenuri forestiere.

„S-ar putea trage concluzia că obţin aceste produse în mod nelegal, fără acordul proprietarilor, deşi Codul silvic prevede că aceste produse se pot exploata doar în baza acordului scris al proprietarului de păduri. Vrem să interzicem ca aceste produse să fie achiziţionate de la alte persoane fizice sau juridice. Se poate considera că este un furt dacă cineva le vinde fără consimţământul lor”, a detaliat senatorul UDMR.

Tánczos a declarat că proprietarii de păşuni, de terenuri forestiere, reprezentanţii composesoratelor din zona Ciucului, „oameni în vârstă” s-au plâns „în mod repetat” că „sunt bătuţi pe terenul lor de grupuri de 10-20 de persoane, care vin, organizate, în perioada de cules (…) şi colectează aceste produse, fără a da socoteală de pe terenul cui, de la cine şi, normal, le vând”.

Acesta a mai spus că au mai existat tentative de modificare a legii, dar de fiecare dată au fost oprite „de un lobby puternic al centrelor de colectare”. „Ar fi timpul ca proprietarii de păduri, de terenuri forestiere, în afară de produsele lemnoase, să vândă şi aceste produse nelemnoase în mod absolut corect şi să nu fie în situaţia de a alerga după diverse persoane, care colectează fără consimţământul lui”, a punctat Tánczos Barna.

Deputatul Korodi Attila a precizat că propunerea legislativă nu vizează cetăţeanul care culege ciuperci sau fructe de pădure pentru uzul propriu şi nici familiile care culeg afine şi vând la piaţă, ci centrele de colectare, unde „există o activitate care clar nu e conformă dreptului de proprietate şi mecanismelor normale în economie”.

Întrebat dacă se referă şi la centrele de colectare ale direcţiei silvice, deputatul Korodi Attila a declarat că acestea pot prelua „din pădurile proprii ale statului oricând”, însă în momentul în care cumpără de la cineva, să ştie foarte exact de la cine provin.

„Trebuie creat un mecanism (…) aceste centre vor funcţiona în continuare, dar veniturile vor ajunge la proprietari şi nu vor ajunge la nişte samsari care nu pot fi nicicum identificaţi”, a punctat deputatul Korodi.

Eliminarea dublei penalizări, practicată de APIA

UDMR are o propunere şi pentru modificarea legislaţiei actuale în sensul eliminării dublei penalizări aplicată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) asociaţiilor de fermieri şi formelor asociative gen composesorat.

Senatorul Tánczos a explicat că fermierii trebuie să îndeplinească anumite condiţii de agro-mediu pentru a beneficia de plăţi/hectar, subvenţii agricole. Dacă unul, de pildă, nu-şi realizează platforma de gunoi conform normelor de mediu şi de bune practici agricole, dacă lipseşte crotaliul din urechea unui animal sau a tăiat un animal şi nu-l scoate din registrul de evidenţă, i se aplică penalizări de la 5 la 50%. Dacă se comit greşeli în mod repetat, sancţiunile cresc de la an la an.

„Dacă într-o asociaţie sunt 100 de membri şi în primul an greşeşte fermierul 1, i se aplică o sancţiune de 5% şi se aplică şi asociaţiei 5%. În al 2-lea an a greşit fermierul 51, lui i se aplică 5%, iar asociaţiei 10%, pentru că greşeala se repetă. Şi tot aşa. (…) În momentul de faţă, APIA aplică sancţiuni şi pentru greşelile membrilor composesori sau membrilor din asociaţii, şi la persoana juridică, în baza unei singure greşeli, se aplică două corecţii financiare”, a afirmat senatorul Tánczos Barna.

Potrivit acestuia, „prin aplicarea regulilor interne ale APIA, se poate ajunge la sancţiuni de 50% în 3-4 ani la o asociaţie”, iar sumele sunt uriaşe. „La o asociaţie care a luat păşunea comunală de 200 de hectare în arendă de la primărie, cu subvenţie, hai să zicem, de 200 de euro, la 40.000 de euro sancţiunea poate să ajungă la 50%, după ce fiecare are acolo cinci capre, şapte vaci şi 2 hectare de pământ şi greşeşte la crotaliul caprei, la groapa de gunoi, nişte greşeli minore, care pe partea fermierului înseamnă 100 de lei, şi când se cumulează, după 3 ani ajunge la 20.000 de lei la asociaţie”, a conchis Tánczos.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.