Colocviu la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc: „Înaintaşii au constituit temelia celor care astăzi îşi dau mână cu mână în Anul Centenarului” | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 22 iunie 2018
Home » Societate » Colocviu la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc: „Înaintaşii au constituit temelia celor care astăzi îşi dau mână cu mână în Anul Centenarului”
Colocviu la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc: „Înaintaşii au constituit temelia celor care astăzi îşi dau mână cu mână în Anul Centenarului”

Colocviu la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc: „Înaintaşii au constituit temelia celor care astăzi îşi dau mână cu mână în Anul Centenarului”

Sâmbătă, 19 mai, la Centrul Eparhial din Miercurea Ciuc a avut loc ediţia a II-a a colocviului intitulat „Lideri ai comunităţii româneşti din judeţul Harghita – apărători ai Bisericii strămoşeşti şi ai Neamului Românesc”, organizat de Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, colocviu dedicat de această dată unor 9 personalităţi locale care prin activitatea lor pusă în slujba binelui public au contribuit la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional. Căci „cine-şi uită înaintaşii, nu-şi respectă viitorul pentru că ei au fost temelia, baza celor care astăzi îşi dau mână cu mână în Anul Centenarului”, a spus Preasfinţitul Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, continuând îndată după slujba de pomenire pentru odihna sufletelor celor comemoraţi: „În această listă de personalităţi avem pe cei doi luceferi slujitori ai sfintelor altare, pe care i-am cunoscut bine, am slujit împreună de atâtea ori, le purtăm un respect şi o nostalgie deosebite, Dumnezeu să-i odihnească pe toţi. Şi să dea Dumnezeu să se nască mulţi fii aşa cum au fost aceşti eroi ai culturii româneşti”.

Prof. Dr. Ioan Lăcătuşu, moderator al lucrărilor alături de PS Andrei şi Irina Groza, a făcut câteva consideraţii asupra aspectelor specifice ale formării şi activităţii liderilor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în istorie şi contemporaneitate, referindu-se atât la vremurile vechi, dar şi la perioada ’40-’44, când „românii din aceste judeţe au dat ţării un buchet de personalităţi de primă mărime, iar la nivelul comunităţilor locale au avut lideri vrednici care au asigurat dăinuirea românească în vremuri vitrege, unii din ei realizând performanţe profesionale lăudabile, dovedind curaj, demnitate, verticalitate şi înţelepciune în relaţia cu administraţia publică locală”.

Trecându-se concret la personalităţile comemorate, pr. Petru Cătinean a spus: „Preoţia nu se face cu jumătăţi de măsură. Dedicaţi trup şi suflet Bisericii. Aşa era părintele Ilie Pintea din Topliţa. Biserica era a lui. Noi înşine eram ai lui. Turma credincioşilor era a lui. Răspundea în faţa lui Dumnezeu pentru noi. Nimeni nu a plecat nemângâiat de la el”, deoarece s-a comportat ca „o prelungire a lui Dumnezeu pe pământ”. Pr. Emil Pop, evocându-l cu multă căldură pe primul – în ordine cronologică – protopop de Ciuc, Ioan Crăciun, plecat la Domnul senin, la 92 de ani, a spus că „tinerii teologi l-au preţuit şi l-au admirat pentru demnitatea şi frumuseţea slujirii, pentru distincţia şi elevaţia culturală şi intelectuală, preţuindu-l ca model al înaintaşului cu o statură similară personajului legendar, Dan, pe care l-a făcut nemuritor folclorul, dar şi V. Alecsandri: Alb am trăit un secol pe plaiul strămoşesc/Şi vreau cu faţa albă, senin, să mă sfârşesc,/Ca, dup-o viaţă lungă, lipsită de ruşine,/Mormântul meu să fie curat şi alb ca mine”.

Subsemnatul l-a evocat pe jurnalistul, scriitorul, etnologul şi gânditorul Vasile Avram, considerând emblematică caracterizarea pe care i-a făcut-o poetul Ioan Mircea: „Este un prozator foarte puternic. Noi aveam discuţii privind scrisul său, şi am fost foarte supărat pe el că era de o modestie suicidară. I-au apărut în sfârşit la maturitate câteva cărţi şi refuza cu obstinaţie să le trimită criticilor literari şi revistelor literare. Se condamnase cu bună-ştiinţă la un anonimat din pură smerenie”. Soţia celui dispărut, Felicia Avram, a prezentat câteva documente de suflet ale acestuia, precizând că în 2018 se împlineşte o jumătate de secol de la momentul sosirii tinerei familii Avram în Miercurea Ciuc.

Prof. Constantin Costea a vorbit despre profesoara Cornelia Aurelia Stan, „omul idealurilor înalte, dornică de a atinge perfecţiunea”, care, pentru fetele bune la învăţătură avea casa deschisă ca şi pentru copiii ei, petrecută dintre noi la doar 46 de ani, iar prof. Ion Proca l-a îmbrăţişat cu amintirea pe profesorul şi publicistul Petru Ţepeluş, care a fost o prezenţă atât de dinamică şi de tonică în toate locurile prin care a trecut şi în care a muncit.

Despre un om dăruit totalmente catedrei, căruia i se datorează de fapt şcoala din Livezi şi care ar trebui să-i poarte numele, învăţătorul Bucur Bucur, prof. Doru Dobreanu spunea: „Harul şi pasiunea întru exerciţiul artistic completează profilul învăţătorului. A pictat, a sculptat, a fost un virtuoz al viorii. Şi nu numai pentru sine. Împlinirea a găsit-o în reuşita de a transmite discipolilor pasiunea pentru creaţie, de a perpetua valorile satului”.

„O pană creativă harghiteană se înscrie cu talent şi devotament în universul valorilor spirituale naţionale, europene şi universale, prin întreaga sa scriitură, robotită de-a lungul vremii”, a spus prof. Stelian Busuioc despre profesorul, cercetătorul şi editorul Constantin Hârlav, cu o contribuţie însemnată în editarea operei lui Caragiale şi alcătuirea Dicţionarului General al Literaturii Române, iar Alexandra Ţifrea i-a evocat pe învăţătorii Eugenia şi Vintilă Rusu din Voşlăbeni, prenumăraţi între cei care „au început acel lung proces de şlefuire a caracterelor”, între cei care, în vremuri atât de grele, „şi-au păstrat credinţa, tradiţia şi demnitatea”.

Cel care a publicat în marile reviste culturale ale ţării – Luceafărul, Ateneu, Transilvania, Vatra, România Literară – şi care-l recita pe Baudelaire într-o impecabilă franceză, „fratele meu mai mare întru spirit şi înţelepciune”, profesorul şi poetul Eugen Buzoianu, a fost evocat cu pasiune şi „zodie stelară” de prof. Dr. Nicolae Bucur, inclusiv cu poezia sa „Testament”: „Primeşte-mă Doamne aşa cum sânt/Jumătate cer, jumătate pământ”.

Membrii familiilor prezenţi la colocviu au îmbunătăţit şi întregit corectitudinea biobibliografică a celor invocaţi şi, mai ales, le-au reîmprospătat memoria cu emblematice întâmplări de viaţă sau cărturăreşti, iar expoziţia cuprinzând fotografii şi cărţi a reîmprospătat imaginea remanentă din memoria celor care i-au cunoscut ori au beneficiat de sprijinul şi înţelepciunea lor.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*