Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Asociaţia Nevăzătorilor Maghiari din România şi-a propus să înfiinţeze în municipiul de pe Târnava Mare prima „şcoală specială din România destinată copiilor nevăzători, cu predare în limba maghiară” în ultima sută de ani, printr-un proiect cu finanţare asigurată de Guvernul Ungariei, proprietarul acesteia urmând să fie Biserica Reformată
Managerul proiectului, Butu Arnold Csaba a afirmat că, potrivit statisticilor, din 193 de copii nevăzători maghiari din Covasna, Harghita şi Mureş, doar 13 studiază la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere Cluj, cel mai apropiat de cele trei judeţe.
În opinia acestuia, obstacolele în calea şcolarizării copiilor cu deficienţe de vedere sunt ridicate mai degrabă de părinţi. „Puţini dintre ceilalţi sunt integraţi, restul au rămas acasă (…) Nu este numai problema distanţei, nu este numai problema diferenţei de limbă, e vorba că foarte mulţi copii nevăzători sunt susţinători ai familiei prin veniturile sociale de care beneficiază. Dacă se duc la Cluj, într-o instituţie, pierd subvenţia de copil nevăzător (la care se adaugă alte sume la care sunt îndreptăţiţi fie prin DGASPC, fie prin Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale – n.a.), probabil vorbim de 1.700-1.800 de lei lunar, pe care copiii nevăzători îi primesc ca subvenţie lunară şi asta e problema”, a explicat managerul proiectului.
În realitate, copiii nu pierd nimic, ci părinţii, pentru că banii urmează copilul, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 564/2017 care reglementează modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar. Subvenţiile lunare vor fi folosite pentru acoperirea costurilor cu internatul, masa, rechizitele şi hainele de care vor beneficia pe durata studiilor.
Managerul Butu Arnold susţine că în aceste condiţii „o şcoală specială pentru copiii cu deficienţe de vedere având ca limbă maternă maghiara la Odorheiu Secuiesc” este binevenită. „Avem deja fondurile necesare pentru a cumpăra sau construi clădirile şcolii speciale în Odorhei”, a declarat acesta. În noile clase speciale, mai spune conducătorul proiectului, ar urma să fie şcolarizaţi „circa 120 de copii, selecţia urmând să se facă în funcţie de capacităţile copiilor nevăzători şi de opţiunile părinţilor acestora, părinţi care îşi cunosc drepturile”.
Conform proiectului Asociaţiei Nevăzătorilor Maghiari din România (ANMR), copiii cu deficienţe de vedere ar urma să îşi înceapă educaţia şcolară în ciclul primar împreună, într-o clasă numai pentru ei, cu un curriculum special pentru copiii nevăzători. Pentru elevii cu dizabilitate de vedere care ajung în ciclul gimnazial, ar urma să fie înfiinţate clase speciale, integrate în învăţământul de masă, iar elevii nevăzători care au intrat la liceu, în măsura în care este posibil şi parcursul lor este unul bun, ar trebui să se integreze individual în clase de masă. Pentru a veni în sprijinul elevilor nevăzători, s-a decis construirea sau cumpărarea unor clădiri în imediata vecinătate a Liceului Teologic Reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” din Odorheiu Secuiesc, cu a cărui conducere s-au purtat discuţii în vederea formalizării unei colaborării în acest sens. De altfel, proprietarul acestora ar urma să fie Biserica Reformată, conform afirmaţiilor lui Butu Arnold Csaba.
Reprezentanţii ANMR s-au întâlnit, în urmă cu câteva zile, şi cu conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita precum şi cu inspectori de specialitate, pentru a se alinia politicii educaţionale privind copiii cu dizabilităţi. Iar cei din urmă şi-au manifestat deschiderea şi sprijinul faţă de această iniţiativă.
„Identificarea soluţiilor pentru şcolarizarea copiilor cu deficienţe de vedere este şi pentru noi o prioritate. Suntem deschişi şi ne bucură iniţiativa Asociaţiei Nevăzătorilor Maghiari. (…) Eu văd acest mod de şcolarizare a copiilor cu deficienţe de vedere ca unul care se pliază parţial pe politica educaţională din România. Tendinţa este de a fi integraţi individual în şcoala de masă. Sigur că, a vorbi doar despre asta, ar fi forţat. Ar însemna să nu luăm în calcul particularităţile copilului, gradul de deficienţă şi dizabilitatea acestuia. Acesta este un parcurs gradual, care poate fi unul bun şi de succes în etapa în care noi ne aflăm în ceea ce priveşte integrarea şi şcolarizarea copiilor cu nevoi speciale”, a declarat inspectoarea şcolară Elena Mîndru.
Pe lângă date, informaţii corecte despre copiii care sunt sau urmează să intre în sistem, inspectorii şcolari s-au oferit să le furnizeze iniţiatorilor proiectului consiliere în privinţa intenţiei de a şcolariza, în privinţa autorizării, acreditării claselor speciale, consiliere despre curriculum-ul care se aplică imediat după ce o astfel de clasă a fost introdusă în sistemul de învăţământ şi chiar să facă demersurile pentru a obţine post de psihopedagog, care să lucreze la aceste clase.
Elena Mîndru, care este şi preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, a precizat că şi până acum Inspectoratul Şcolar a răspuns prompt tuturor solicitărilor de evaluare şi de orientare şcolară a copiilor cu nevoi speciale, ei fiind orientaţi fie către şcoala specială de la Cluj, fie către şcolile de masă, în funcţie de nivelul de dizabilitate. Din păcate, mulţi părinţi refuză să îşi ducă copiii la consiliere. „Legislaţia în vigoare permite părintelui să decidă dacă se conformează orientării şcolare propusă de noi sau nu. Am avut situaţii în care părinţii au refuzat să-şi ducă copiii la Cluj, apreciind că distanţa este prea mare, că le va fi scos copilul din familie şi un copil cu nevoi speciale are nevoie de familie alături. Şi atunci, nouă nu ne-a rămas decât posibilitatea să îi includem în şcoala de masă, cu puţinele servicii de care dispunem”, a explicat Elena Mândru.
În prezent, Inspectoratul Şcolar şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE) pot asigura copiilor cu nevoi speciale supraveghere, activităţi de sprijin cu profesori de sprijin acolo unde ei există şi activităţi cu profesorul consilier din şcoală. „Nu este suficient, indiferent de care dintre nivele am discuta. Este nevoie de clase speciale, care să fie parte dintr-o unitate de învăţământ, ca aceşti copii să progreseze în ritmul pe care nivelul de dezvoltare îl cere. Dacă copilul este dezvoltat din punct de vedere intelectual şi singura dizabilitate este dată de deficienţa de vedere, iar familia poate să susţină tot ceea ce presupune o astfel de dizabilitate, atunci copiii se pot dezvolta la fel ca ceilalţi elevi din clasă. Am avut un copil nevăzător olimpic la Olimpiada de Limba română pentru şcolile maghiare, de exemplu, mai avem un copilaş pentru care s-a asigurat un soft şi aparatura necesară pentru a studia în Braille, dar acestea sunt cazuri izolate, pe care noi le privim ca pe situaţii de bune practici, de succes, dar, repet, nu putem generaliza. În cazul de faţă, în momentul în care clasele speciale de la Odorheiu Secuiesc vor porni, acestea vor fi parte dintr-o unitate de învăţământ, toată responsabilitatea copiilor îi va reveni directorului şi Asociaţia Nevăzătorilor Maghiari din România va fi parteneră în a susţine aceste clase”, a concluzionat inspectoarea Elena Mîndru.
În evidentele Serviciului de Orientare Şcolară şi Profesională, sunt 20 de elevi în judeţ care au fost evaluaţi la solicitarea părinţilor şi unităţilor de învăţământ. În urma evaluării Comisiei de specialitate, patru elevi frecventează şcoala specială pentru nevăzători din Cluj-Napoca, un elev urmează cursurile şcolii postliceale pentru nevăzători (Cluj), iar 15 elevi învaţă la şcolile de masă din judeţ: cinci în învăţământul primar (unul la secţia română şi patru la secţia maghiară), cinci elevi sunt în ciclul gimnazial – secţia maghiară, iar cinci urmează cursurile liceale tot la secţia maghiară.
DANIELA MEZEY
