Cine ştie, câştigă!

• De ce vă reamintesc acest lucru? Pentru că tema pe care am abordat-o cu dr. Lidia Sîngeorzan, medicul şef al CAS Harghita, mi-a întărit ideea că, chiar şi după 15 ani, există încă persoane care nu ştiu că au dreptul la consultaţii şi analize gratuite, fără a avea vreo problemă de sănătate.
• Vă propun aşadar să lecturaţi interviul realizat şi să procedaţi cum credeţi dumneavoastră că e mai bine pentru sănătatea la care presupun că ţineţi…

– Stimată doamnă, pentru început v-aş ruga să îmi spuneţi, în termenii cei mai accesibili cu putinţă, cine beneficiază în cadrul asistenţei medicale primare de acele servicii preventive sau profilactice prevăzute de normele legale în vigoare…

– Evident, asiguraţii sistemului social de asigurări de sănătate, care au acest drept. Subliniez însă că vorbind despre servicii medicale preventive, vorbim concret despre consultaţiile periodice active oferite persoanelor asimptomatice, pe grupe de vârstă. Şi pentru că nou-născuţii, respectiv sugarii sunt monitorizaţi lună de lună, până în a 36-a inclusiv, nu voi intra în alte detalii, dar voi aminti totuşi că, pe măsură ce cresc, până la 18 ani, ajung în grupa ce beneficiază de servicii medicale preventive o dată pe an.

– Depăşind vârsta copilăriei şi adolescenţei, spre ce ne îndreptăm?

– Spre următoarea grupă, în care sunt incluse persoanele asimptomatice asigurate, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 de ani, ce au dreptul la astfel de servicii o dată la 3 ani, primul pas urmând a fi făcut la cabinetul medicului de familie, unde li se evaluează starea de sănătate. Excepţia de la regulă este dată de situaţiile în care unele dintre ele au fost depistate cu risc înalt de îmbolnăvire…

– De la 40 de ani încolo, cum trebuie procedat?

– Anual, toate persoanele care nu prezintă semne de boală au dreptul la control medical şi, asemenea celor din grupa anterioară, la investigaţii paraclinice, analize de laborator gratuite efectuate pe baza biletului de trimitere eliberat de medicul de familie, dacă în anul în care se acordă serviciul preventiv nu au mai fost făcute investigaţii asemănătoare.

– Cu observaţia că, pornind de la 40 de ani către o limită de vârstă nespecificată, sau poate către Infinit, sper că vom afla cu ajutorul dumneavoastră, ce trebuie să scrie medicul de familie în biletul de trimitere ce ne facilitează calea spre laborator…

– De ce nu! Dacă vorbim despre un asigurat din grupa de vârstă 18-39 de ani, atunci investigaţiile de laborator vor trebui să evidenţieze o hemoleucogramă completă, VSH-ul, glicemia, colesterolul seric şi creatinina serică. În cazul în care asiguratul este o femeie care planifică o sarcină, medicul de familie va mai solicita, pe biletul de trimitere, şi o altă analiză numită simplu VDRL.

– Asiguraţii de 40 şi peste 40 de ani se bucură de acelaşi set de analize medicale?

– Da, cu sublinierea că la această grupă, pentru domni se va face în plus testul PSA, în vederea depistării unui eventual cancer de prostată, iar pentru doamne două analize ce au ca „ţintă” tiroida: TSH şi FT4.

– Din păcate, cu biletul de trimitere în mână, când ajung la laborator unii asiguraţi mai ghinionişti află că tocmai s-au terminat fondurile, motiv pentru care fie că acceptă propunerea de a fi trecuţi pe o listă de aşteptare, fie îşi plătesc investigaţiile. Dumneavoastră, doamnă dr. Lidia Sîngeorzan, ce le-aţi recomanda?

– Să accepte prima soluţie, aceea de a fi trecuţi pe lista de aşteptare. De ce? Pentru că ei au dreptul de a beneficia gratuit atât de consultaţiile medicului de familie, cât şi de investigaţiile de laborator. Apoi, să nu uităm că vorbim despre persoane care, până în acel moment, nu prezintă semne de îmbolnăvire. Cu alte cuvinte, au timp să se programeze spre a-şi face analizele gratuit!

– Ce va scrie medicul pe biletul de trimitere dacă în timpul consultaţiei constată că există un risc de îmbolnăvire?

– Va trece un diagnostic şi va lărgi gama investigaţiilor, care vor fi efectuate tot gratuit, chiar dacă vor fi mai multe la număr.

–Din constatările noastre, ale jurnaliştilor, rezultă că mulţi asiguraţi, mai ales din zonele rurale, nu cunosc faptul că pot beneficia gratuit de analize medicale de laborator. Are cineva obligaţia de a-i informa?

– Nu cred că este corect să punem problema în aceşti termeni, întrucât nu văd cine ar putea-o face şi mai ales cum. Pot să vă spun însă că medicii de familie au obligaţia de a afişa într-un loc vizibil şi accesibil ceea ce ţine de drepturile asiguratului şi, dacă undeva a fost omis acest lucru, recomand ca lucrurile să se regleze spre binele asiguraţilor interesaţi de astfel de informaţii. Pentru că, să spunem, un medic de familie care are pe lista sa 2.000 de oameni, nu va putea niciodată organiza o întâlnire cu toţi pentru a le spune ce drepturi au. În aceeaşi idee, le recomand asiguraţilor să citească ceea ce este afişat, mai ales că sistemul funcţionează astfel încă din anul 2000, deci nu e ceva nou, poate doar vreo investigaţie în plus. Şi le mai recomand ceva: pentru a se evita aglomeraţia şi la medic şi la laborator, este de dorit ca pentru consult şi investigaţii paraclinice, fiecare să se prezinte în luna în care s-a născut!

– În încheiere, vă rog să precizaţi unde sunt stipulate aceste reglementări privitoare la acordarea asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate…

– În Contractul-cadru pentru anii 2016-2017, aprobat prin HG 161 a.c. şi, desigur, în Normele metodologice care au fost elaborate la sfârşitul lunii iunie.

– În numele cititorilor noştri, vă mulţumesc!

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii