Cifre despre situaţia economică şi socială a judeţului

august 29, 2018 in Economic, Societate

În primele patru luni ale anului, harghitenii au importat mai mult decât au exportat
În luna iunie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au scăzut înnoptările în unităţile turistice
Majoritatea salariaţilor activează în servicii

Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Harghita a publicat Buletinul Statistic Lunar al Judeţului în care se regăsesc o serie de date referitoare la economia judeţului, turism, forţa de muncă, construcţii şi indicatorii sociali, care acoperă parţial sau total primele 6 luni din acest an. În cele ce urmează vă propunem să vedem ce s-a importat şi exportat, câţi salariaţi sunt în judeţ, care este salariul mediu net, dar şi care este valoarea sporului natural.

Ce şi cât s-a importat, respectiv exportat

În ceea ce priveşte comerţul internaţional, în primele patru luni ale acestui an, harghitenii au exportat bunuri în valoare totală de peste 97,8 milioane de euro. Luna în care s-au realizat cele mai multe exporturi fiind martie (peste 26.800 mii de euro), în timp ce în luna aprilie s-au înregistrat cele mai puţine (22.706 mii de euro).

Dintre produsele care au adus cei mai mulţi bani în judeţ amintim: mobilă, mobilier medico-chirurgical, articole de pat şi similare – 19.169 mii euro (19,169 milioane de euro); obiecte din piele – 1.095 mii euro; lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn – 14.745 mii euro; îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte – 13.180 mii euro; vehicule terestre – 9.776 mii euro; filamente sintetice sau artificiale – 7.312 mii euro; cărţi, ziare, imagini imprimate şi alte produse ale industriei de imprimare – 6.530 mii euro; articole din fontă, fier sau oţel – 4.731 mii euro; încălţăminte şi părţi ale acesteia – 1.896 mii euro; materiale plastice şi articole din material plastic – 1.645 mii euro; băuturi, lichide alcoolice şi oţet – 608 mii euro; preparate alimentare diverse – 485 mii euro.

Tot în primele 4 luni, în judeţul Harghita au fost importate bunuri în valoare totală de 133.886 mii (peste 133,8 milioane) de euro. Astfel, balanţa comerţului este una negativă: -36.074 mii euro (harghitenii au plătit cu aproximativ 36 milioane de euro mai mult pe ce au adus în judeţ faţă de ce au trimis).

Dintre bunurile importate amintim: materiale plastice şi articole din material plastic – 14.852 mii euro; reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; părţi ale acestora – 11.246 mii euro; articole din fontă, din fier sau din oţel – 10.140 mii euro; filamente sintetice sau artificiale – 7.847 mii euro; hârtie şi carton, articole din hârtie sau carton – 7.214 mii euro; aluminiu şi articole din aluminiu – 5.470 mii euro; lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn – 5.410 mii euro; cauciuc şi articole din cauciuc – 4.186 mii euro; preparate alimentare diverse – 3.565 mii euro; încălţăminte şi părţi ale acesteia – 2.782 mii euro; produse ale industriei de morărit, malţ, amidon, insulină, gluten de grâu – 1.360 mii euro; carne şi organe comestibile – 1.285 mii euro; lapte şi produse lactate, ouă de păsări, miere naturală – 1.253 mii euro (peste un milion de euro); preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, produse de patiserie – 1.156 mii euro.

Forţa de muncă

În ceea ce priveşte sectoarele economice în care activează harghitenii, în cadrul buletinului informativ se arată că majoritatea lucrează în servicii. Ca exemplu, în luna iunie, din totalul de 69.407 angajaţi, 39.790 de persoane figurau în servicii (57,3%); 27.701 (39,9%) lucrau în industrie şi construcţii, iar 1.916 persoane activau în agricultură (2,7%).

În ceea ce priveşte salariul mediu net din Harghita din prima jumătate a acestui an, acesta a variat între 1.949 lei şi 2.118 lei, cu un minim în februarie şi maximumul în luna mai. Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Harghita, cel mai bine se plăteşte în agricultură şi servicii: în luna iunie, salariul mediu net în agricultură a fost de 2.464 lei, în timp ce în servicii acesta a fost de 2.242 lei. De remarcat şi faptul că de-a lungul celor 6 luni, cele două sectoare de activitate – serviciile şi agricultura – au făcut rocadă în topul câştigurilor, în luna martie câştigându-se mai bine în servicii.

Dacă în luna iunie, numărul angajaţilor din judeţ era de 69.407, cel al şomerilor înregistraţi era de 5.450 (din care 3.132 erau bărbaţi şi 2.318 femei). Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Harghita, în prima jumătate a acestui an numărul şomerilor a înregistrat un trend descendent, cu un maxim în luna februarie – 6.423.

A scăzut numărul înnoptărilor în unităţile de cazare

Datele din turism oferite de DJS Harghita arată faptul în luna iunie 2018, faţă de aceeaşi lună din 2017, numărul de înnoptări în principalele structuri de primire turistică a fost cu aproximativ 9.000 mai mic: 41.821 în iunie 2018, faţă de 50.187 înnoptări în iunie 2017.

Analizând cifrele din acest an, se poate observa că cele mai puţine înnoptări au fost în perioada sezonului rece şi la sfârşit, în lunile februarie şi martie numărul de înnoptări coborând sub 26.000.

În ceea ce priveşte categoria unităţii de cazare, majoritatea turiştilor au optat pentru hoteluri. În topul preferinţelor, dar la mare distanţă, urmează pensiunile agroturistice şi pensiunile turistice.

Deşi cifrele privind înnoptările par mari, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în acest an a variat între 11,7% în luna martie şi 21,6% în luna iunie.

Indicatori sociali

În buletinul statistic de pe luna iunie se găsesc şi date referitoare la indicatorii sociali. Din aceştia aflăm faptul că în primul trimestru al acestui an, în judeţ erau 74.475 de pensionari, care aveau o pensie medie de 1.003 lei.

Tot la acest capitol aflăm că în prima jumătate a acestui an s-au născut 1.481 persoane şi au murit 1.905, sporul natural fiind negativ.

În primele 6 luni au fost înregistrate 714 căsătorii, dar s-au consemnat şi 160 de divorţuri.

La capitolul construcţii se arată faptul că în prima jumătate a acestui an, la nivelul judeţului au fost eliberate 187 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, iar în primul trimestru au fost finalizate 50 de locuinţe (11 în mediul urban şi 39 în cel rural).

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN