Chiar dacă valoric este la nivelul anului trecut, bugetul municipiului Topliţa este serios „avariat” de unele prevederi legislative | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 august 2019
Home » Societate » Chiar dacă valoric este la nivelul anului trecut, bugetul municipiului Topliţa este serios „avariat” de unele prevederi legislative
Chiar dacă valoric este la nivelul anului trecut, bugetul municipiului Topliţa este serios „avariat” de unele prevederi legislative

Chiar dacă valoric este la nivelul anului trecut, bugetul municipiului Topliţa este serios „avariat” de unele prevederi legislative

Stelu Platon, primarul oraşului de pe Mureşul Superior: „Am pierdut 4 luni din an”

Deşi anul trecut nu a fost unul electoral, astfel că pe final de 2018 existase continuitate la nivelul Parlamentului şi Guvernului, conturarea şi adoptarea bugetului a întârziat foarte mult. Atât de mult încât sunt situaţii în care primăriile din ţară vor avea buget funcţional abia din această lună. Iar unul dintre cazuri este cel al municipiului Topliţa. Aici, şedinţa consiliului local de adoptare a bugetului municipal a avut loc în săptămâna dinaintea sărbătorilor pascale ortodoxe, iar după aceasta am stat de vorbă cu Stelu Platon, primarul oraşului de pe Mureşul Superior.

L-am întrebat în ce măsură a afectat această întârziere a adoptării bugetului de către Guvern şi cum anumite prevederi legislative şi-au pus amprenta asupra finanţelor locale.

Stelu Platon spunea că, votând bugetul în termenul legal şi respectând procedurile de transparenţă, Topliţa a pierdut 4 luni din an – practic, bugetul a fost adoptat după ce au fost aşteptate cotele defalcate de la Ministerul Finanţelor şi de la consiliul judeţean, dar şi după ce a trecut termenul de 10 zile de după adoptarea bugetului judeţean. „Asta înseamnă – afirma edilul – că noi am lucrat 4 luni pe 1/12 din bugetul pe anul trecut, n-am putut semna contracte, în special pe partea de investiţii”. Spunea că din această cauză procedurile vor fi declanşate începând abia cu această lună, ceea ce va atrage noi termene, mai ales în cazurile în care lucrările au preţuri care nu permit încredinţarea directă. „Dacă mai avem «noroc» şi de ceva contestaţii, probabil prin vacanţa mare vom avea contracte, dar oamenii se mai duc şi prin concedii, inclusiv firmele private, astfel că o să ne apucăm, probabil, undeva prin luna august”. Şi cum prin Harghita îngheţul dă prin luna octombrie, Stelu Platon prevede că anul 2019 va fi unul „prolific” – cu ghilimelele de rigoare.

Deşeurile din Topliţa se duc la 100 de km distanţă, pentru că groapa de gunoi din apropiere încă nu este funcţională

După ce am văzut cum s-a pierdut un trimestru cu adoptarea bugetului şi ce implicare are acest lucru asupra unor proiecte, acum este timpul să vedem cum anumite prevederi legislative au impact asupra bugetului, deşi ca valoare acesta nu este mai mic decât cel de anul trecut. Şi vom începe cu cele din domeniul deşeurilor menajare.

La nivelul judeţului, al consiliului judeţean, există un Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), în cadrul căruia s-a construit o groapă de gunoi conformă la Remetea. Ea a fost finalizată acum vreo 3-4 ani, dar încă nu este funcţională, fiind vorba de contestaţii încă nesoluţionate la licitaţiile de încredinţare către un operator autorizat.

De la Topliţa până la Remetea sunt puţin peste 30 de km, însă pentru că această investiţie realizată prin proiectul SMID încă nu este funcţională, deşeurile din municipiul de pe Mureşul Superior sunt duse tocmai în zona Târnavei, lângă Odorheiu Secuiesc, la aproximativ 100 de km. Asta înseamnă costuri suplimentare (se plăteşte aproximativ 18 euro pe tonă): o dată din cauza distanţei, pe de altă parte pentru că, Topliţa făcând parte din SMID, costurile depozitării la Remetea ar fi mult mai reduse.

În acelaşi timp, explica Stelu Platon, Ministerul Mediului a inclus şi o taxă pentru necolectarea selectivă a deşeurilor, care se ridică la 30 de lei/tonă. Primarul spunea că municipalitatea nu a întreprins multe măsuri în acest sens, bazându-se pe SMID. Timpul însă a trecut, iar acum, când sunt strânşi cu uşa, a fost demarată o procedură de achiziţie de noi pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor, o presă pentru compactarea cartoanelor şi a plasticului, dar şi pentru amenajarea suprafeţei. Fără aceste investiţii se poate ajunge ca Topliţa să plătească 80 de lei pe tona de deşeuri, atât urmând a fi de la anul suprataxa pentru necolectarea selectivă.

Tot legat de deşeuri, în urma unei prevederi legislative, primăria a fost nevoită să-şi înfiinţeze un serviciu de salubrizare. Unul, spunea edilul topliţean, „cu personalitate juridică, cu cod fiscal şi aşa mai departe, practic, cu aceleaşi utilaje şi 4-5 oameni în plus, deci costuri în plus”. Însă, sublinia acesta, cea mai mare problemă este că acest serviciu, subordonat consiliului local, este plătitor de TVA, iar cele mai multe sume sunt asigurate de către primărie.

Ce înseamnă această plată de TVA? „Dacă până acum – exemplifica Stelu Platon –serviciul nostru cheltuia 1 leu, acum cheltuieşte 1 leu + TVA, iar această taxă pe valoarea adăugată este deductibilă într-o măsură foarte mică şi restul se dă la stat. Adică Guvernul României a mai găsit o şmecherie să mai ia nişte bani de la autorităţile publice locale. Acest serviciu funcţiona foarte bine în cadrul gospodăriei orăşeneşti”.

Legat de acest aspect, noul serviciu înfiinţat a fost dotat deja cu echipamentele necesare, primăria a detaşat oamenii la această structură şi, „cum vă spuneam, dăm 19% din bani serviciului şi serviciul îi dă statului român ca TVA”.

Trei milioane de lei pentru salariile asistenţilor personali

Al doilea aspect legislativ cu impact negativ asupra bugetului local este cel din domeniul asistenţei sociale.

Dar înainte să vedem concret despre ce anume este vorba, să facem o paranteză în care trebuie precizat faptul că până în acest an cheltuielile prin care statul ar trebui să le asigure indemnizaţiile lunare şi salariile asistenţilor personali erau asigurate în proporţie de 90% de la centru şi 10% de către consiliile locale. Din acest an, însă, toată această cheltuială revine unităţilor administrativ-teritoriale (UAT).

„Adică – spunea Stelu Platon – dânşii dau legi, şi e foarte bine că fac, dar responsabilitatea plăţii, efectelor legii, se transferă unităţilor administrativ-teritoriale”.

Edilul explica că, deşi Guvernul a majorat cota care revine autorităţilor locale din impozitul pe venit de la 41,5% la 60% (este vorba de impozitul din toate veniturile colectate la nivelul UAT), nu se acoperă impactul creat de schimbarea privind sursa salarizării din asistenţa socială. De ce? „Noi suntem un orăşel de 15.500 de locuitori, cu un nivel de business redus, cum se întâmplă în micile oraşe şi atunci impozitul care se colectează cel mai mult vine din impozitul pe venit pe care-l plătesc salariaţii. Creşterea asta de la 41,5% la 60% nu acoperă nici pe departe cheltuiala cu partea socială”.

Astfel, la nivelul municipiilor mici, deci şi al Topliţei, a devenit o reală problemă asigurarea salariilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap de gradul I. Şi asta mai ales după ce Guvernul a relaxat condiţiile de acordare a gradului de handicap, gradul I.

Şi Gabriela Buzilă, directorul executiv al Direcţiei de Asistenţă Socială, spunea că, dacă în sistem intrau lunar, în medie, câte două persoane, în urma acestei relaxări a condiţiilor doar în martie sistemul s-a mărit cu 10 persoane. Astfel s-a ajuns ca în prezent, în Topliţa, să fie înregistraţi 66 de asistenţi personali şi 49 de persoane indemnizate.

Care este impactul acestor ultime cifre? „Am citit în presă – spunea Stelu Platon – că deja sunt multe UAT în ţară care au început să suspende contractele asistenţilor personali. Probabil că şi noi vom face acelaşi lucru, pentru că numai salariile asistenţilor personali se ridică la circa 3 milioane de lei pe an, dintr-un buget local de 18 milioane de lei; dar noi mai avem şi un azil de bătrâni, un centru de zi pentru 24 de copii. Suntem singura primărie din judeţ care are un azil.

Sigur, mai sunt şi alte costuri. Tot prin lege am fost obligaţi să înfiinţăm o direcţie (Direcţia de Asistenţă Socială – n.a.), care înseamnă iarăşi nişte posturi în plus şi iată că un procent semnificativ din bugetul local ni-l consumă Direcţia de Asistenţă Socială. Nu putem face nimic, decât să tăiem de prin alte părţi, am tăiat deja semnificativ din investiţii”.

Rămânând fără această parte a bugetului cauzată de prevederile legislative…

…municipiul Topliţa are, în continuare, câteva obiective care implică bani proprii şi care trebuie realizate.

Este vorba de un program aflat în derulare, cu o investiţie de 9 miliarde de lei vechi (900.000 de lei), care vizează renovarea tuturor saloanelor spitalului.

Pe partea fondurilor europene este un proiect de 2,3 milioane de euro aflat în stadiul de evaluare, dar şi un bloc ANL, în ambele municipalitatea având de suportat o co-finanţare.

Trebuie asigurate fondurile pentru şcoli în vederea lucrărilor necesare pentru obţinerea autorizaţiei PSI (de prevenirea şi stingerea incendiilor), clădirile fiind vechi de 50-100 de ani. Şi pentru că firmele autorizate să întocmească aceste autorizaţii sunt puţine, preţul este pe măsură, Stelu Platon spunând că sunt cazuri în care proiectul este mai scump decât lucrarea.

Una dintre lucrările care trebuie realizate este un pod care să înlocuiască actuala construcţie din lemn. „Avem o şcoală în Călimănel de peste 100 de ani, este una din şcolile vechi şi reabilitată, dar acolo există un pod de lemn de foarte mulţi ani. Ei bine, ni s-a transmis de către ISU că nu vom putea obţine autorizaţia dacă nu montăm un pod de beton sau de fier. Iată că mai băgăm un miliard (de lei vechi) şi într-un pod de fier ca să obţinem autorizaţie PSI”, spunea primarul municipiului Topliţa.

∗∗∗

Într-un număr viitor vom vedea care sunt planurile pe care municipalitatea topliţeană le are pentru acest an, în condiţiile în care din bugetul local s-a alocat pentru investiţii de 5 ori mai puţin faţă de ultimii ani (2 milioane de lei faţă de 10 milioane de lei). Rămân însă fondurile din extrabuget.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.