Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Chiar dacă sistemul mai dă rateuri, persoanele asigurate nu trebuie să aibă de pătimit | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Sănătate » Chiar dacă sistemul mai dă rateuri, persoanele asigurate nu trebuie să aibă de pătimit
Chiar dacă sistemul mai dă rateuri, persoanele asigurate nu trebuie să aibă de pătimit

Chiar dacă sistemul mai dă rateuri, persoanele asigurate nu trebuie să aibă de pătimit

Având în vedere că de aproape două luni de zile sistemul informatic al cardului naţional de sănătate este tot mai frecvent indisponibil, într-o discuţie cu d-l Duda Tihamér Attila, preşedintele-director general al CAS Harghita, am încercat să aflu ce se întâmplă şi cât va mai dura această situaţie care nemulţumeşte pe toată lumea, inclusiv pe asiguraţi. Iată de ce, apreciază şeful Casei, refuzul de a li se acorda serviciul solicitat, pe motivul că sistemul s-a blocat şi respectivul serviciu nu poate fi validat cu cardul, nu se justifică mai ales că „toţi furnizorii ştiu foarte bine asta, de vreme ce şi-au şi asumat o asemenea obligaţie prin contractul cu noi”.

În plus, mai sublinia interlocutorul meu, indiferent dacă sistemul funcţionează sau nu, „persoanele asigurate au acest drept, conform prevederilor contractului-cadru, lucru pe care e de dorit să îl reţină şi, atunci când întâmpină greutăţi, să ne sesizeze pentru a putea interveni operativ în soluţionarea problemei”.

Dar pentru că indisponibilitatea sistemului informatic timp de 3-4 zile poate produce, aşa cum susţin unii medici de familie, perturbări în activitatea lor, nevoiţi fiind să lucreze chiar în zilele de sfârşit ale săptămânii, l-am rugat pe d-l Duda să îmi spună exact cum se văd lucrurile de la CAS şi iată răspunsul: „În prima fază, medicul de familie, ca să rămân la exemplul dumneavoastră, prescrie atât reţete, cât şi bilete de trimitere în sistem offline, urmând ca în termen de 3 zile lucrătoare, scurse de la reintrarea în normal a activităţii, să valideze fiecare serviciu. Astfel, dacă el a eliberat, să zicem, o reţetă în ziua de vineri, iar sistemul a repornit luni, are la dispoziţie pentru introducerea/transmiterea datelor zilele de luni, marţi şi miercuri ale următoarei săptămâni. Aşa că nu înţeleg de ce ar trebui să lucreze sâmbăta sau duminica. Dar aspectul la care mă refer acum este valabil pentru orice alt furnizor de servicii medicale aflat în relaţie contractuală cu Casa”.

Există însă şi situaţii în care, pe baza legislaţiei în vigoare, preşedintele CNAS emite, pentru anumite perioade de indisponibilitate a sistemului, un ordin prin care termenul de 3 zile sau 72 de ore, în funcţie de cum vrem să-l exprimăm, este prelungit.

Sigur, e foarte bine dacă acest lucru se întâmplă, chestiunea e cum află medicii de familie sau ceilalţi furnizori de servicii medicale despre el?! „Pe două căi: singuri, pentru că ei au fost informaţi asupra acestei proceduri sau verificându-ţi e-mail-urile pentru a vedea că noi, de fiecare dată, le trimitem materialele de interes pe care le primim de la CNAS. În afară de asta pot intra pe site-ul Casei Naţionale, unde găsesc toate informaţiile”…

Spuneam mai devreme că preşedintele CNAS poate prelungi termenul de validare a serviciilor peste 72 de ore, dar revin şi precizez că acest lucru este posibil potrivit prevederilor art. 199-202 din HG 161/2016 şi ale art. 361-364 din HG 206/2016.

Cu gândul că lucrurile vor fi mai lesne de înţeles, iată şi un exemplu concret privitor la modalitatea prin care preşedintele CNAS şi-a exercitat acest drept, fără să fac trimitere exactă la text. Voi spune doar că în perioada 10-13 octombrie au fost constatate întreruperi în funcţionarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), idee în care pentru serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate/eliberate offline, ce aveau ca termen de raportare intervalul de timp anterior amintit, ca şi cele acordate/eliberate în perioada 5-7 octombrie, a fost dezactivată regula de validare obişnuită, datele putând fi transmise în PIAS până la termenul de raportare a activităţii lunii octombrie.

Dar, până la emiterea ordinului în discuţie, mai arăta d-l Duda, CNAS a anunţat în 10 octombrie, pe site-ul său oficial, indisponibilitatea sistemului, iar în 13 a dat un comunicat prin care a înştiinţat că Ministerul Sănătăţii şi CNAS „lucrează în regim de urgenţă la elaborarea unui proiect care să permită relaxarea regimului de raportare şi validare a serviciilor efectuate”, lucru care s-a şi materializat, dovadă că, în prezent, termenul de validare poate fi prelungit…

Dacă aceasta este sau nu o soluţie, eu una nu pot aprecia corect, dar pot să vă spun că, actualmente, „există în ţară circa 18 milioane de persoane asigurate care folosesc cardul şi că se depun eforturi pentru eliminarea sau măcar reducerea disfuncţionalităţilor din sistem, într-un timp cât mai scurt posibil”.

Informaţia, după cum lesne se deduce, mi-a fost furnizată de ec. Duda Tihamér Attila, preşedintele-director general al CAS Harghita, care a mai precizat că, asemenea colegilor săi din întreaga ţară, şi dumnealui se află în situaţia de a nu-mi putea da mai multe detalii referitoare la problemele din sistem şi nici la modalităţile de remediere a lor, pentru că de ele se ocupă în totalitate Casa Naţională.

Cât priveşte relaţia cu furnizorii, domnul preşedinte îi înţelege că sunt supăraţi pe Casă şi pe conducerea ei, pentru că „dacă şi eu aş fi de cealaltă parte, aş avea probabil o reacţie similară, una firească de altfel în situaţii de genul celor despre care am vorbit”. Important e însă ca „şi unii, şi ceilalţi să avem răbdarea şi tactul necesar, aşa încât până la înlăturarea disfuncţionalităţilor majore, asiguraţii din judeţ să nu aibă de suferit”.

Dacă acest lucru totuşi se întâmplă, iată ce ar trebui ei să ştie: toate sesizările legate de acordarea unui serviciu de către un furnizor (farmacie, medic de familie, laborator de analize, firme ce asigură îngrijiri la domiciliu, spital etc.) trebuie făcute la CAS Harghita, strada Patinoarului, nr. 3, Miercurea-Ciuc, direct, telefonic – 0800.030.980 (TelVerde – gratuit), 0266/31.03.11, respectiv 0266/31.02.60, şi prin e-mail: office@cashr.ro. Asta însă imediat, cu indicarea exactă a datei, orei, locului unde s-a născut necazul, astfel încât reprezentanţii Casei să poată interveni pentru ca împreună cu furnizorul să rezolve problema în folosul dumneavoastră, asiguraţii din sistem.

Pentru cei care doresc să afle mai multe despre această instituţie, vă ofer în plus şi pagina de Internet pe care puteţi intra: www.cashr.ro.

De asemenea, în ipoteza că furnizorii de servicii, aflaţi în relaţie contractuală cu CAS Harghita, doresc să exprime o opinie sau un punct de vedere legat de problematica abordată în acest articol, e bine să ştie că au această posibilitate, solicitând jurnalului nostru un spaţiu tipografic sau contactând un redactor cu care doreşte să poarte un dialog pe tema în discuţie aici.

ŞTEFANA DRĂGHICI

∗∗∗

Citind poziţia preşedintelui-director al CAS Harghita, Duda Tihamér, am observat că au fost evitate anumite probleme cu care se confruntă atât medicii (de familie), cât şi pacienţii.

Astfel, reţetele pentru bolnavii acuzi trebuie scoase în termen de două ori, dacă sistemul este blocat, atunci farmaciile au două opţiuni: 1. Refuză eliberarea reţetelor; 2. Eliberează medicamentele pe încredere, ceea ce se şi întâmplă de obicei. Doar că, după aceea, pacientul mai face un drum în plus, fiind rechemat la farmacie cu cardul de sănătate ca să poată fi validată reţeta.

În privinţa celor 3 zile lucrătoare avute la dispoziţie de către medicii de familie pentru validare, răspunsul unuia dintre ei este destul de elocvent: „Uneori nu merge sistemul şi o săptămână şi stau după ora 22:00 să le validez” – bineînţeles, dacă e sfârşit de săptămână, atunci lucrezi şi sâmbătă.

O altă situaţie pe care preşedintele-director al CAS Harghita nu a explicat-o este cea legată de pacienţii asupra cărora medicii ar putea avea anumite incertitudini dacă mai sunt asiguraţi sau nu. Iar cel mai bun exemplu poate fi al absolvenţilor de facultate – cum sistemul este nefuncţional, medicului nu-i apare statutul actual al pacientului, eliberează reţeta pentru un asigurat, dar se poate trezi apoi că acea persoană, de exemplu, nu mai este student şi nici angajat şi, drept urmare, nici asigurat, apărând astfel riscul ca medicul să plătească pentru acel serviciu.

În fine, cea mai deranjantă problemă este că în ultima vreme sistemul parcă din ce în ce mai des dă rateuri şi nimeni nu oferă nici o explicaţie de ce şi când un sistem în care s-au pompat foarte mulţi bani va funcţiona la nivelul finanţării lui. (Liviu C.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.