Centenar: „Topliţa şi Marea Unire” – o carte despre contribuţia zonei de nord a judeţului Harghita la Marea Unire şi nu numai | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 18 noiembrie 2018
Home » Cultură » Centenar: „Topliţa şi Marea Unire” – o carte despre contribuţia zonei de nord a judeţului Harghita la Marea Unire şi nu numai
Centenar: „Topliţa şi Marea Unire” – o carte despre contribuţia zonei de nord a judeţului Harghita la Marea Unire şi nu numai

Centenar: „Topliţa şi Marea Unire” – o carte despre contribuţia zonei de nord a judeţului Harghita la Marea Unire şi nu numai

Volumul „Topliţa şi Marea Unire: contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la întregirea neamului” face parte din proiectele dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri şi tratează participarea românilor din această localitate şi din împrejurimi la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea acesteia

„Bun cunoscător al istoriei moderne şi contemporane”, aşa cum îl descrie dr. Ioan Lăcătuşu în cuvântul introductiv al cărţii, autorul, prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, realizează „o integrare a istoriei locale, în cadrul istoriei regionale, naţionale şi internaţionale, din perioada premergătoare Marii Uniri, din timpul înfăptuirii acestui moment hotărâtor din istoria României şi din anii care au contribuit la consolidarea unirii politice, economice, sociale, a provinciilor istorice româneşti cu ţara”.

Cartea este structurată pe mai multe capitole, care oferă, între altele, o viziune globală asupra desfăşurării evenimentelor din Europa, în timpul Primului Război Mondial şi după încheierea luptelor de pe fronturile conflagraţiei mondiale, realizarea Marii Uniri, evoluţiile diferite ale provinciilor istorice româneşti unite cu România, în anul 1918 şi dreptul istoric pe care România îl avea asupra acestora, ele fiind, potrivit autorului, „leagănul de formare a poporului român şi locul unde au existat din zorii Evului Mediu formaţiuni prestatale româneşti”.

Autorul nu a trecut cu vederea informaţiile documentare referitoare la procesele de deznaţionalizare la care au fost supuşi românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, atât în Imperiul Ţarist, cât şi în cel Austro-Ungar.

În ordine cronologică, în volum sunt prezentate momentele principale ale unirii Basarabiei şi Bucovinei cu România. Pe larg, este tratată Unirea Transilvaniei cu România, începând cu prezentarea contextului internaţional al pregătirii Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

„Adunarea plebiscitară de la Alba Iulia a fost singura de pe întreg cuprinsul fostei duble monarhii (Austro-Ungaria – n.a.) prin care un popor hotărăşte prin acest cadru democratic soarta sa. Nu a fost o soluţie a armelor sau doar a unei elite politice, ci a reprezentat voinţa unei naţiuni”, menţionează autorul cărţii, remarcând „solidaritatea naţională a tuturor forţelor politice româneşti, care a funcţionat impecabil, la cel mai înalt nivel”.

Lupta diplomatică pentru recunoaşterea Marii Uniri – afirmă Costel-Cristian Lazăr – nu a fost deloc uşoară, deşi unirea a fost „stropită cu sângele sutelor de mii de ostaşi căzuţi pe câmpurile de luptă şi în acelaşi timp certificată de voinţa populară a românilor din provinciile unite cu ţara”. Capitolul „Adunarea Naţională de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918” se încheie cu semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de Pace de la Trianon.

Pentru românii din Topliţa şi împrejurimi, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a constituit o adevărată renaştere naţională pe plan economic, politic şi social, spiritual şi cultural. Potrivit autorului, suflul nou de viaţă românească a fost susţinut prin întărirea bisericii româneşti, prin promovarea învăţământului în limba română, prin afirmarea culturii naţionale şi stimularea presei româneşti. În context, Costel-Cristian Lazăr prezintă o analiză complexă şi profundă a istoriei locale, o incursiune documentată în istoria Topliţei şi a localităţilor din Valea Superioară a Mureşului, pagini monografice ale aşezărilor româneşti din această parte de ţară. Sunt prezentate pe larg condiţiile demografice, etnice, confesionale, geografice specifice, printre care faptul că zona era majoritar românească, pe lângă Topliţa fiind şi comunele româneşti Bilbor, Gălăuţaş, Sărmaş, Subcetate, Corbu şi Tulgheş, dar, în acelaşi timp, şi faptul că populaţia românească era în proxima vecinătate a unor mari comunităţi secuieşti.

La fel ca în toate localităţile româneşti din Transilvania, din anul 1914, odată cu începerea Primului Război Mondial, mulţi români din zonă au fost nevoiţi să lupte în armata austro-ungară, pentru o cauză care nu era a lor. Sunt menţionaţi, aici, cei 771 ostaşi români-eroi care şi-au jertfit viaţa în cele dintâi lupte pentru eliberarea Ardealului, purtate în zona geografică a Topliţei, care „îşi dorm somnul de veci aici, în împărăţia de frumuseţi a Călimanilor, sub lespedea Monumentului-mausoleu de la Topliţa – Gura Secului”.

În capitolul final al volumului sunt prezentate detaliat contribuţii ale Topliţei şi localităţilor din jur la realizarea Marii Uniri. Personalităţile româneşti născute în Topliţa şi împrejurimi, care au îndeplinit importante rosturi publice, la nivel naţional, în desfăşurarea evenimentelor care au condus la Marea Unire, au fost Elie Miron Cristea, teolog, publicist, întâiul Patriarh al României, regent şi prim-ministru al Guvernului României, membru de onoare al Academiei Române şi membru al delegaţiei care a dus Regelui Ferdinand actul Unirii la Bucureşti, născut la Topliţa; Octavian Codru Tăslăuanu, scriitor şi om politic român, parlamentar, ministru, publicist, născut la Bilbor; Emilian (Dumitru) Antal, teolog, publicist, născut la Topliţa, mitropolit al Bucovinei, stareţ al Mănăstirii „Sfântu Proroc Ilie” din Topliţa, nepotul Patriarhului Miron Cristea; Alexandru Nicolescu, teolog, doctor în Filozofie şi Teologie, publicist, mitropolit greco-catolic de Blaj, născut la Tulgheş, care, în Primul Război Mondial, a refuzat să semneze declaraţia de loialitate faţă de Austro-Ungaria, fiind considerat trădător; Elie Câmpeanu, învăţător şi preot la Subcetate-Mureş, apoi protopop greco-catolic al Districtului Giurgeului, care a militat pentru drepturile românilor şi unul dintre cei care s-a ridicat împotriva subordonării bisericii greco-catolice din Transilvania Mitropoliei greco-catolice maghiare de la Hajdudorog (Ungaria); dr. Tit Liviu Tilea, pe care evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit la Topliţa Română, unde a luat parte la pregătirea şi realizarea Marii Uniri, ales delegat al Cercului Electoral Reghin la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie de la Alba Iulia. Autorul remarcă şi faptul că la 1 Decembrie 1918, cei doi protopopi români de Alba Iulia, care au avut un rol foarte important în organizarea adunării, erau originari din comitatul Treiscaune şi din comitatul Ciuc, respectiv protopopul ortodox Ioan Teculescu, din Covasna, viitorul episcop al Armatei Române şi al Episcopiei de Cetatea Albă-Ismail Justinian Teculescu, şi protopopul greco-catolic Vasile Urzică, din Subcetate.

„Nu am fost la coada istoriei. Nu am stat uitaţi sub gulerul providenţei. Am avut oameni de seamă, bărbaţi de încredere, cum erau numiţi în procesele-verbale de alegere a delegaţilor. Au plecat pe un ger cumplit, sub ameninţarea oştilor duşmane, pe jos, cu carele, cu merinde la ei, ca să fie acolo. Şi să dovedească lumii că Ardealul întreg doreşte Unirea, nu doar cei 1.228 de delegaţi cu drept de vot! Am fost şi suntem parte a acestei istorii, am participat la făurirea ei şi ne putem mândri cu asta. Nu cred că avem vreo singură familie care să nu fi dat o jertfă cât de mică în acei ani cumpliţi de război pentru Unire! Cinstindu-le memoria şi păstrând ce au construit ei, cred că este cea mai mare răsplată pentru sacrificiul lor. Şi poate singura formă de mândrie care ne onorează astăzi pe noi”, a declarat prof. dr. Costel-Cristian Lazăr.

Volumul „Topliţa şi Marea Unire”, lansat ieri după-amiază, la Sala de Consiliu a Primăriei Topliţa, este precedat de o serie de studii de istorie locală publicate în anuarele Angvstia, Sangidava (publicaţie la care este şi redactor responsabil), Acta Carpatica şi de articole apărute în presa locală şi regională: Informaţia Harghitei, Condeiul Ardelean, Cuvântul Liber etc. De asemenea, prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, managerul Centrului Cultural Topliţa, este şi autorul volumelor „Românii din judeţul Ciuc în perioada interbelică”, Bucureşti, 2007, „Biserica ortodoxă română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial” (teza de doctorat elaborată sub îndrumarea ştiinţifică a distinsului profesor universitar ieşean Ion Agrigoroaiei), Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013 şi co-autor al volumului „Topliţa, repere monografice” (împreună cu Ilie Şandru şi Felicia Man), Târgu Mureş, 2010.

„Om al catedrei şi deopotrivă al cetăţii, consilier în cadrul Consiliului local Topliţa, în mai multe legislaturi, membru activ al societăţii civile”, după cum îl caracterizează dr. Ioan Lăcătuşu, semnatarul Prefeţei cărţii „Topliţa şi Marea Unire”, „prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, împreună cu alţi tineri intelectuali din generaţia sa, în rândul cărora se află şi dr. Viorica Macrina Lazăr, director al Bibliotecii Municipale George Sbârcea din Topliţa, a preluat din mers de la seniorii cetăţii misiunea plină de răspundere de prezervare şi afirmare a culturii româneşti, în zona de nord a judeţului Harghita”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.