Cele mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 24 aprilie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Cele mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali
Cele mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali

Cele mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei canis lupus la nivelul Carpaţilor Orientali

Un proiect implementat în 6 judeţe, printre care şi Harghita, cu scopul de a menţine o populaţie viabilă de lupi, dar şi de a reduce conflictele dintre lupi şi oameni

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita este partener în cadrul proiectului „Implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in-situ a speciei CANIS LUPUS la nivelul Carpaţilor Orientali”, finanţat prin programul LIFE+, care a demarat la 1 iulie 2014 şi se va finaliza în 28 februarie a.c.

În cadrul primei şedinţe a Colegiului Prefectural din acest an, directorul executiv al APM Harghita, Domokos László, a prezentat rezultatele implementării acestui proiect. Astfel, potrivit documentului prezentat, scopul principal al proiectului este menţinerea unei populaţii viabile de lup în Munţii Carpaţi. De asemenea, acesta şi-a propus să reducă şi să prevină conflictele dintre lupi şi oameni.

Zona vizată de proiect a constat în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri Natura 2000, răspândite pe arealul a 6 judeţe: Vrancea, Harghita, Covasna, Neamţ, Bacău şi Mureş.

Conform sursei citate, în prima parte a implementării Proiectului WolfLife au fost evaluate pagubele provocate de către lupi în zootehnie pe teritoriul celor 6 judeţe. Astfel au fost colectate date diverse despre 280 de atacuri ale lupilor. Informaţiile colectate au servit, printre altele, şi pentru realizarea unui ghid privind cele mai bune practici de prevenirea pagubelor provocate de carnivorele mari în zootehnie.

„Instrumentul cel mai important pentru managementul speciei îl constituie Planul Naţional de Acţiune pentru Managementul Lupului”, se arată în prezentare. Acest plan este primul document oficial complet din România, care oferă linii directoare fundamentate pentru conservarea şi gestionarea lupilor şi a fost elaborat prin consultarea unui grup de lucru constituit din experţi recunoscuţi şi consacraţi în managementul speciei. „Obiectivul principal al documentului elaborat este de a stabili un sistem viabil de gestionare a lupului în România, crescând astfel potenţialul conservării speciei pe termen lung, pe măsură ce numărul conflictelor om-lup este minimalizat”, potrivit documentului, în care se precizează că acest plan a fost aprobat de Ministerul Mediului.

Tot în cadrul proiectului a fost realizat un studiu privind impactul câinilor hoinari asupra speciei lup, în urma căruia a rezultat faptul că aceste „efecte s-au dovedit a fi extrem de grave, atât prin concurenţă asupra speciilor de pradă, cât şi prin bolile infecţioase şi parazitare transmise de la câini la lupi”. S-au depus eforturi pentru reducerea acestor efecte prin sprijinirea campaniilor de eliminare a câinilor hoinari de către gestionarii fondurilor cinegetice, dar şi prin acţiuni de tratare, vaccinare şi sterilizare a câinilor utilizaţi de către crescătorii de animale. Totodată, 50 de perechi de câini din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin, din canisa înfiinţată în cadrul proiectului, au fost donate fermierilor (pentru paza stânelor), care la rândul lor vor dona puii acestora către alţi proprietari.

În luna ianuarie 2017 a fost finalizată monografia „Lupul – mit, realitate, conservare”. De asemenea, a fost realizat un film documentar de 40 de minute intitulat „Lupii de la conflict la co-existenţă”, care a fost publicat ca anexă a ediţiei septembrie 2018 a revistei National Geographic Romania.

În cadrul proiectului, comisiile de analiză a pagubelor din cele 6 judeţe au fost dotate cu 6 aparate foto digitale cu GPS, precum şi trusă pentru colectarea materialului genetic.

După încheierea oficială a proiectului, s-a susţinut în prezentare, timp de 5 ani vor fi continuate mai multe activităţi. În cadrul acestor activităţi vor fi distribuite gratuit către crescători de animale şi 35 de sisteme de protecţie (gard electric), care vor împrejmui stânele, dintre care 7 vor ajunge în judeţul Harghita.

Coordonatoarea proiectului a fost APM Vrancea, parteneri mai fiind APM Covasna şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Vrancea. Colaboratori oficiali au fost APM Mureş, Administraţiile Parcurilor Naţionale Vânători (judeţul Neamţ) şi Putna (Vrancea), Asociaţia Zarand şi Ocolul Silvic Baraolt. Valoarea totală a proiectului a fost de aproape 950.000 euro, din care 25% au fost bani guvernamentali şi 75% fonduri europene. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.