Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Ce vor vota duminică etnicii români harghiteni? | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 19 aprilie 2024
Home » Opinii » Ce vor vota duminică etnicii români harghiteni?
Ce vor vota duminică etnicii români harghiteni?

Ce vor vota duminică etnicii români harghiteni?

  • Accent pe comunitatea românească vs. Policlinici în comune; Alegeri locale în două tururi şi reducerea aparatului bugetar vs. menţinerea situaţiei actuale
  • Se va repeta rezultatul slab din toamnă înregistrat la votul pentru Consiliul Judeţean?

O vorbă din bătrâni spunea că o dată la câţiva ani, politicienii se întorc către populaţie pentru a obţine un vot. Un vot care să-i trimită pe un scaun de primar, pe cel de preşedinte al unui consiliu judeţean, de consilier local ori judeţean, respectiv de parlamentar ori chiar preşedinte. Ei bine, cu trecerea timpului, se pare că această vorbă – politicienii se întorc către populaţie – s-a transformat din ce în ce mai mult într-un mit.

În cadrul campaniei pentru alegerile locale, candidaţii UDMR din zona Ciuc, având şi concurenţă cu alte partide ale etnicilor maghiari, pentru a fi siguri că-şi consolidează majoritatea în consiliile locale, respectiv cel judeţean, săptămânal organizau cel puţin o conferinţă de presă, întorcându-se, astfel, către populaţie.

În replică, din partea principalelor formaţiuni politice româneşti, doar USR Plus a ţinut o singură conferinţă de presă, înainte de începerea campaniei, restul limitându-se la a-şi îndrepta atenţia către Facebook, întorcându-se către lista lor de prieteni şi de cunoscuţi şi mai puţin către populaţie. Am făcut noi pasul spre politicieni şi am realizat acea serie de interviuri cu candidaţii pentru Primăria Topliţa.

Rezultatul acestei strategii de campanie, cu acces (aproape) integral pe Facebook? PSD şi PNL au pierdut consilieri locali în Miercurea Ciuc, dar şi la consiliul judeţean.

Imediat după acele alegeri i-am întrebat dacă rezultatele de pe judeţ şi din Miercurea Ciuc nu se datorează şi slabei campanii avute. Reprezentantul PNL spunea că „poate e vina noastră că n-am reuşit să comunicăm destul de bine. (…) S-ar putea ca mesajele să nu fi ajuns la toată lumea care trebuia”. Iar cel al PSD: „o să analizăm rezultatele şi o să acţionăm în consecinţă în următoarele campanii electorale”.

Alegerile parlamentare din Harghita seamănă oarecum cu cele locale pentru primării şi consiliul judeţean. Cu diferenţa că, de data aceasta, formaţiunile politice maghiare şi-au dat mâna şi vor candida sub sigla UDMR. În rest, partea românească a rămas la fel de divizată, însă mizează că românii vor veni la vot şi că această comunitate minoritară din judeţ va avea, din nou, un reprezentant în Parlament.

Am sperat ca politicienii harghiteni să înveţe ceva din toamnă. Şi totuşi…

Politicienii maghiari, chiar şi fără adversari, au încercat să vină cât mai des în faţă. Şi au făcut-o în special prin Tánczos Barna. Şi au mai făcut ceva: au umplut cutiile poştale de pliante, în încercarea de mobilizare a electoratului maghiar.

De data aceasta le-am acordat posibilitatea politicienilor români să se întoarcă ei spre popor, motiv pentru care nu i-am mai contactat. Au ales să o facă tot prin intermediul Facebook-ului. Este adevărat că această reţea de socializare a devenit o piesă importantă în societate, dar eficacitatea maximă o are doar în anumite împrejurări şi, mai ales, dacă e folosită de către acele persoane care s-au specializat în utilizarea reţelei, a uneltelor de care dispune şi ce poate oferi. În schimbul acestor lucruri, o postare rămâne doar o postare, care va fi văzută, în primul rând, de către cei din lista ta de „prieteni” şi cam atât.

La final de campanie s-a ajuns în situaţia în care o persoană care nu foloseşte Facebook-ul (sau poate îl utilizează puţin) sau care pe lista lui de „prieteni” nu-i are pe toţi candidaţii, să nu ştie absolut deloc cu ce ofertă vin candidaţii harghiteni la parlamentare pentru a solicita un vot.

Nu intenţionam să scriem nimic dacă nu exista demersul celor de la recorder.ro, de a-i contacta ei pe principalii candidaţi din fiecare judeţ.

În ceea ce priveşte marea dilemă a electoratului român din Harghita, cei de la „Recorder” i-au propus pe Sebastian Buzilă, candidatul PNL la Camera Deputaţilor, şi Andra Borş, candidatul PSD la Camera Deputaţilor, iar de intervievarea lor s-a ocupat Anca Simina.

Redăm mai jos câteva răspunsuri ale celor doi.

  • Pentru ce cauză a judeţului Harghita veţi milita în Parlament?

Sebastian Buzilă: În Harghita sunt 39.000 de români. Dar comunitatea românească din judeţ nu e reprezentată în Parlament şi, de exemplu, investiţiile favorizează mereu alte zone din Harghita.

Andra Borş: Sunt mai multe cauze pentru care voi milita, dar, în principal, susţin: modernizarea, dotarea şi mărirea capacităţii unităţilor spitaliceşti din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa şi Bălan prin crearea de policlinici în comunităţile rurale pentru a facilita accesul populaţiei la serviciile medicale, cât şi sprijinirea şi promovarea producătorilor locali şi a afacerilor mici locale pentru a se dezvolta şi a face faţă restricţiilor impuse de pandemie.

  • Pandemia a scos la lumină multe slăbiciuni ale statului român. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai gravă dintre ele şi ce soluţii propuneţi?

Sebastian Buzilă: Lipsa spitalelor regionale. Soluţia ar fi fondurile europene, cele 80 de miliarde de euro alocate de UE.

Andra Borş: Lipsa de personal calificat din spitale şi din şcoli. Propuneri: angajări în cele două sisteme de bază. Spitalul nu înseamnă nimic fără doctori şi asistente. Şcoala înseamnă oameni: profesorii şi elevii, plus ceilalţi beneficiari care mai învaţă definesc şcoala. Online nu este şcoală. Este o soluţie de avarie, online-ul este un mijloc, însă oamenii şi interacţiunea acestora definesc şcoala. Revenirea la şcoală în condiţii de siguranţă. Propun utilizarea mijloacelor şi a noilor tehnologii, însă cu acceptarea limitărilor acestora.

  • Cum aţi vota în următoarele situaţii:

Revenirea la alegerile locale în două tururi: Sebastian Buzilă – pentru, Andra Borş – împotrivă.

Reducerea semnificativă a aparatului bugetar: Sebastian Buzilă – pentru, Andra Borş – împotrivă.

Anularea imunităţii parlamentare în ceea ce priveşte justiţia: Sebastian Buzilă – pentru, Andra Borş – pentru.

Pierderea mandatului parlamentar în caz de traseism (în ipoteza revizuirii Constituţiei): Sebastian Buzilă – pentru, Andra Borş – pentru.

Introducerea educaţiei sexuale în şcoli: Sebastian Buzilă – pentru, Andra Borş – pentru.

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Alea în care aveau greşeli nu le-ați pus. Buzilă l-a citit pe Ludovic (cred că şefu) în loc de Ludwing iar Borş a descoperit talente.

Leave a Reply to Ion Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.