Ce s-a câştigat la cantitate s-a pierdut la calitate? | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 28 septembrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Ce s-a câştigat la cantitate s-a pierdut la calitate?
Ce s-a câştigat la cantitate s-a pierdut la calitate?

Ce s-a câştigat la cantitate s-a pierdut la calitate?

 Încă nu ştim, rămâne să aflăm părerea specialiştilor după efectuarea examenelor de laborator!

De câteva zile bune a început recoltarea cerealelor şi în zona Ciucului, şi în cea a Gheorgheniului, o treime din suprafaţa totală ocupată cu ele fiind deja eliberată.
Şi totul ar fi fost bine dacă săptămâna trecută, două zile consecutiv, n-ar fi plouat de aşa manieră încât combinerii să fie nevoiţi să tragă pe dreapta, în aşteptarea momentului de reluare a activităţii. S-au înregistrat atunci, potrivit domnului ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Harghita, între 20 şi 40 litri de apă pe metru pătrat, în funcţie de zonă, reintrarea în brazdă făcându-se sâmbăta trecută pe solele uscate care permiteau efectuarea lucrării. Din păcate, spre nemulţumirea fermierilor, ritmul în care se avansează nu este cel ce i-ar putea satisface, deoarece porţiuni însemnate din lanuri sunt căzute la pământ, ele urmând a fi contabilizate, parţial sau total, la pierderi dacă de mâine, cum s-a anunţat, revin ploile.

Acest aspect ţine de ceea ce am putea numi „partea goală a paharului”, pentru că, dacă e să o privim pe cea plină, am putea reţine din afirmaţiile domnului Török faptul că la nivel judeţean pierderile la cereale vor fi nesemnificative, iar producţia medie satisfăcătoare, estimările la zi fiind undeva în jurul a 3.400 kg/ha.

Dar o producţie mare a fost estimată, chiar înainte de începerea secerişului, şi la ministerul de resort, cifra aşteptată fiind la această oră poate şi atinsă. Numai că, mai arăta directorul DAJ Harghita, n-ar fi exclus ca „ceea ce s-a câştigat la cantitate să se piardă, într-o oarecare măsură, la calitate, lucru care ar însemna ca o parte din producţie să nu fie acceptată la panificaţie”.

Oricum, despre recolta de grâu obţinută pe aceste plaiuri vom afla mai multe după ce rezultatele de laborator ale probelor depuse ieri pentru analiză vor fi gata, interpretarea lor de către specialiştii în materie urmând a ne edifica în bună măsură asupra perspectivei.

Referitor la cartofi, în aceste zile se fac ultimele tratamente la soiurile tardive şi ultimele calcule privind producţia medie estimată în Harghita, cele la zi aducând în atenţia curioşilor 21-22 tone/hectar, cu urcuşuri previzibile şi coborâşuri abrupte, după zonă şi tehnologia folosită. „Prin urmare, preciza interlocutorul meu, vom avea producători care vor obţine 30-35 tone-ha, şi producători, e adevărat mai puţini la număr, care vor obţine 7-8 tone. Şi asta într-un an în care ploile căzute au favorizat, pe de o parte, cultura, pe de altă parte atacul de mană…”.

Cu sublinierea că pe anul în curs în judeţul nostru s-au înregistrat peste 100 de litri de apă pe metru pătrat, trei luni consecutiv, specialistul care s-a aplecat ani în şir cu pricepere asupra cartofului, cultura de bază în Harghita, mi-a mai spus că în Anglia, nordul Germaniei, Olanda şi Belgia, acest regim pluviometric este socotit a fi unul normal. Atâta doar că în ţările amintite s-a încetăţenit obiceiul, sau poate practica ce ţine de ştiinţa cartofului în condiţii specifice locului, ca în fiecare zi de vineri să se facă tratamentele de combatere a manei. Astfel, an de an, cu excepţia celor în care natura nu le este prea prietenoasă, se obţin în medie 40, chiar 50 de tone de tuberculi la hectar, o producţie care asigură nu numai satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei de acolo, ci şi acapararea unor segmente importante de piaţă din spaţiul comunitar…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.