Câteva mii de etnici maghiari au cerut, iarăşi, autonomie în Secuime

martie 13, 2015 in Societate

După ce municipalitatea din Târgu-Mureş a decis să nu mai permită organizarea de mitinguri şi proteste care pot inflama spiritele şi care, până la urmă, prin mesajul lor contravin Constituţiei României, secuii şi-au mutat bagajele prin Harghita. Astfel, marţi după-masă, chiar spre seară, peste două mii de etnici maghiari (sau secui) s-au adunat în localităţi din Harghita pentru a cere „respectarea drepturilor” pentru maghiari, pentru a cere înfiinţarea unui Parlament la Târgu-Mureş sau la Cluj-Napoca ori unde o da Domnu’, iar odată cu acesta înfiinţarea unei regiuni în care banii să fie pompaţi de Bucureşti, dar (absolut) toate deciziile să fie luate doar de grofii locali.

Astfel, principala nemulţumire a lui Árus Zsolt, care este vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, este faptul că atât Guvernul, cât şi Parlamentul României nu i-au băgat în seamă pe secui atunci când au început tratativele de regionalizare. „România a adoptat cu mulţi ani în urmă un document european, un document al Consiliului Europei – Carta europeană a autonomiei locale – şi acolo se prevede clar: înainte să înceapă un astfel de demers (n.n. – procesul de regionalizare) ar trebui consultate autorităţile locale. Asta nu s-a întâmplat. După aceea, aceste autorităţi (n.a. – adică autorităţile secuieşti) au adoptat petiţii către Guvern şi Parlament. Guvernul şi Parlamentul, în loc să le asculte, prin prefecţi, adică prin reprezentanţii lor în teritoriu, au atacat în instanţă aceste petiţii, de parcă o autoritate locală nu ar avea nici măcar dreptul de a-şi formula punctul de vedere”.

Cam aceasta ar fi nemulţumirea lui Zsolt, care a omis să precizeze că acele petiţii atacate în instanţă erau, de fapt, hotărâri ale autorităţilor locale prin care instaurau autonomia şi nu erau nişte cereri nevinovate prin care propuneau soluţii viabile de regionalizare care ar duce la o dezvoltare economică.

Aceeaşi placă veche: secuii plătesc taxe, ei trebuie să decidă

Preşedintele local din Miercurea-Ciuc al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (n.a. – un partid care niciodată nu a avut vreun reprezentant în Parlament, adică unul care nu contează pe plan naţional), Toke Ervin, vine cu aceeaşi placă veche de 25 de ani: drepturile maghiarilor nu sunt respectate şi că vor să decidă ei ce să facă cu banii lor. Mâine-poimâine parcă îl aud pe Toke răcnind că harghitenii îi întreţin pe bucureşteni.

Astfel, referindu-se la drepturi, Toke spunea că dacă ne uităm la bilingvism, acestea nu sunt respectate. „Şi sunt nenumărate cauze (situaţii) unde suntem ca nişte cetăţeni de rangul doi. Noi vrem ca ţinutul secuiesc să fie separat, cu un mini-parlament, la Târgu-Mureş sau în Cluj-Napoca, nu este foarte important unde. Vrem autonomie. (…) Despre dreptul la întruniri, pe tot globul, numai în două locuri nu există acest drept: la Târgu-Mureş şi în Coreea de Nord. Dacă nici miting nu avem voie să facem, atunci ce avem voie în România?”.

Şi tot Toke Ervin amintea de bani: „Contribuabilii suntem noi aici, în Secuime, deci ar trebui să decidem total cum se face şi unde merg banii alocaţi de oamenii care trăiesc aici şi plătesc TVA şi altele”.

Spunea preşedintele PPMT Miercurea-Ciuc că se doreşte un mini-parlament pentru secui şi că nu ar avea mare importanţă unde ar fi. Dacă Clujul e mai departe de Miercurea-Ciuc, decât e Bucureştiul de municipiul harghitean, atunci este bună propunerea ca acest mini-parlament să fie pe Dâmboviţa?

În ceea ce priveşte deciziile luate pe plan local, l-aş întreba pe Toke cine a decis să se bage o grămadă de bani în băile tradiţionale ca apoi să rămână închise? Bucureştiul sau autorităţile locale? Cine a decis, în urmă cu câţiva ani buni, ca firmele din Miercurea-Ciuc să fie obligate să-şi pună pe reclamele de pe clădire şi traducerea în limba maghiară? Bucureştiul sau primarul din Miercurea-Ciuc? Cine a decis să se construiască, de la zero, Liceul de Arte „Nagy István” şi cine a hotărât să se reabiliteze Liceul „Márton Áron”? Sunt doar câteva exemple de cum deciziile se iau la Bucureşti.

Şi tot în privinţa banilor, l-aş întreba pe Toke, dacă tot o dă înainte cu plata taxelor, pentru câte luni ar ajunge aceste impozite şi TVA pentru plata secuilor din Harghita? Adică pentru plata profesorilor, medicilor, celor din primării, celor din instituţii publice etc.? Apoi l-aş ruga să facă o deplasare până la Finanţe şi să ceară o statistică în care să se precizeze, în ultimii ani, câţi bani a virat (din aceste taxe) judeţul Harghita la bugetul naţional şi câţi bani a primit de la Bucureşti?

Iar dacă vorbim de paralelism între Târgu-Mureş şi Coreea de Nord, i-aş întreba pe aceşti secui, care visează urât zi de zi, în ce ţară normală (din Europa sau din lume) de Ziua Naţională o comunitate locală împânzeşte oraşul cu steaguri negre, în doliu? Iar la finalul zilei nimeni nu ia nici măcar o amendă. Sau aţi auzit vreun parlamentar din Franţa spunând că ziua de 14 Iulie este una de doliu pentru el?

Mitingul de la Miercurea-Ciuc

În aceste coordonate, câteva mii de secui s-au adunat marţi seara în Gheorgheni, Miercurea-Ciuc, Firtănuş, la Sfântu-Gheorghe şi Baraolt pentru a-şi cere dreptul de a se adresa în limba maternă în primăriile ori celelalte instituţii publice care au pe clădire steagul secuiesc şi, uneori, chiar al Ungariei.

La Miercurea-Ciuc, pe platoul din centrul oraşului, s-au adunat aproximativ 2.000 de persoane, mulţi dintre ei purtând în mâini steaguri secuieşti, iar alţii steaguri ale Ungariei. Şi tot aici, pe scările care duc spre Palatul Administrativ, care adăposteşte atât sediul Consiliului Judeţean, cât şi cel al Prefecturii, a fost desfăşurat un drapel al Ungariei de câţiva metri care avea în centru steagul secuiesc.

Manifestarea a început cu două cântece, spuneau cei de acolo, proprii secuieşti şi, bineînţeles, cu intonarea imnului Ungariei.

A urmat apoi citirea unei petiţii adresate Guvernului şi Parlamentului României, fiind dată spre ştiinţă şi preşedintelui Klaus Iohannis.

În această petiţie, încă din primele rânduri se afirmă solicitarea autonomiei teritoriale pentru ţinutul secuiesc (n.a. – nu se vorbeşte despre autonomia culturală, religioasă, administrativă, ci despre cea teritorială).

În cele ce urmează spicuim din petiţia citită şi adresată instituţiilor amintite mai sus.

„Reorganizarea administrativ-teritorială planificată de Guvern ne cauzează nelinişte profundă în continuare: înglobarea ţinutului secuiesc împreună cu alte teritorii într-o regiune administrativă este în contradicţie cu voinţa comunităţii. (…) Dacă Guvernul ignoră acest fapt, atunci nu numai că nu respectă dorinţa propriilor cetăţeni, dar în acelaşi timp încalcă o serie de angajamente internaţionale ale ţării (n.a. – iar în continuare sunt 5 angajamente).

(…) Am afirmat de mai multe ori: autonomia ţinutului secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu aduce atingere intereselor cetăţenilor de naţionalitate română din ţinutul secuiesc şi nu contravine Constituţiei ţării”.

Iar la finalul petiţiei sunt amintite şi câteva cerinţe. Printre acestea se află şi înfiinţarea regiunii administrative şi de dezvoltare „ţinutul secuiesc”. De asemenea, se solicită ca „autorităţile române să înceteze de îndată acţiunile împotriva simbolurilor secuieşti, hărţuirea şi ameninţarea persoanelor şi instituţiilor care le folosesc”.

Probabil, cei care au scris această petiţie, când vorbesc de abuzurile împotriva simbolurilor şi hărţuirea instituţiilor, se referă la faptul că cineva a pus pe catargul de pe platoul din Miercurea-Ciuc o fâşie lungă din drapelul Ungariei, punând, astfel, în umbră steagul secuiesc. Ori poate se referă la faptul că imaginea urbană din Miercurea-Ciuc a devenit un kitsch prin arborarea la balcoanele locatarilor steaguri secuieşti de toate mărimile şi în toate poziţiile, precum şi la „amenzile, ameninţările şi înjurăturile primite de aceştia”.

Revenind la petiţie, în finalul acesteia se solicită „ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul ţinutului secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliului Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune! Solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii ţinutului secuiesc”. Şi, iarăşi, se cere autonomia ţinutului secuiesc şi libertate pentru „poporul secuiesc”, de parcă acum ar fi subjugat, aşa cum, nu de puţine ori, s-a întâmplat pe vremea Imperiului Habsburgic ori Austro-Ungar.

Momentul penibil al serii

Unul dintre cele mai haioase momente – ca să nu-l numim penibil – a fost cel în care, la finalul mitingului, liderii secuilor au vrut să ducă petiția prefectului judeţului.

Luând o înfăţişare de superioritate, consilierul local din Miercurea-Ciuc Veres Dávid a luat petiţia în mână şi, ţinând-o şi afişând-o ca pe un mare trofeu cucerit, trecând prin mijlocul mulţimii, s-a îndreptat spre biroul prefectului pentru ca acesta să o transmită mai departe Guvernului. Doar că, în euforia şi măreţia ce l-a cuprins, nu şi-a dat seama că, fiind trecute de 6 fix seara, nimeni nu mai lucra la Prefectură. Aşa că toată imaginea ieftină s-a finalizat cu găsirea unor uşi închise.

XXX

Tot marţi, liderul societăţii pentru ţinutul secuiesc, Árpád György-Mózes, a organizat şi în Ungaria un miting pentru autonomia secuilor. Iar cu această ocazie a declarat că „România este Statul Islamic al Uniunii Europene în secolul XXI. Autorităţile române decapitează săptămânal drepturile la liberă întrunire, de exprimare şi la identitate naţională a maghiarilor din România”.

Tocmai datorită acestei decapitări ale drepturilor, mitingul pentru autonomie a putut avea loc, concomitent, în 5 localităţi din Harghita şi Covasna. Tocmai din cauza decapitării drepturilor, autorităţile române le-au permis şi le permit să organizeze mitinguri şi să desfăşoare drapele pe străzi. Din cauza acestei decapitări ale drepturilor cei care şi-au arborat la balcoane steaguri secuieşti sunt săltaţi de islamişti, iar tinerii care poartă haine cu însemne ale Ungariei Mari sunt, efectiv, săltaţi de reprezentanţii Statului Islamic şi biciuiţi în piaţa publică. Tocmai ca urmare a decapitării drepturilor barurilor şi cafenelelor din Secuime care nu au meniuri în limba română li se pun lacătele pe uşi.

Manifestările din România împotriva maghiarilor au primit cireaşa de pe tort miercuri, când acest Stat Islamic i-a luat, prin votul din Parlament, Borbély László dreptul de a ajunge pe mâna justiţiei. (Liviu C.)