Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică Harghita a scăzut substanţial faţă de anul trecut | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 18 septembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică Harghita a scăzut substanţial faţă de anul trecut
Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică Harghita a scăzut substanţial faţă de anul trecut

Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică Harghita a scăzut substanţial faţă de anul trecut

Doar 1,6 tone de zmeură au fost recoltate, faţă de 40 t – la cât se ridicau contractele de livrare încheiate cu societăţi comerciale din Occident

Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică (DS) Harghita a scăzut considerabil în acest sezon comparativ cu anul trecut, cu peste 50 de tone până în prezent. În urmă cu un an, în total, au fost recoltate 80 de tone de fructe de pădure – 66 t de afine, 5,5 t de zmeură şi 8,5 t de măceşe – în condiţiile în care existau cumpărători din afara ţării pentru 120 de tone. În acest an, până în prezent, cantitatea totală achiziţionată de DS Harghita este de aproximativ 28 de tone.

Dacă în 2018 se înregistra cea mai mică producţie de zmeură din ultimii 15 ani (5,5 tone), în acest sezon cantitatea colectată a fost şi mai mică, ajungând la doar 1,6 tone. Trebuie precizat că această tendinţă persistă de mai mulţi ani, ţinând cont că existau sezoane când se recoltau peste 100 de tone de zmeură.

Directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică, a spus că am trecut de mijlocul perioadei optime de recoltare a fructelor de pădure: la afine s-a încheiat contractul, iar la zmeură sezonul e la final, urmând colectarea măceşelor.

„După ce a trecut jumătate din această perioadă optimă de recoltare, putem spune că bilanţul este oarecum nefavorabil, întrucât am achiziţionat foarte puţină zmeură, deşi am avut contracte foarte bune încheiate pentru acest fruct”, a spus directorul DS Harghita. Pentru 2019 s-au încheiat contracte de livrare pentru 40 de tone de zmeură.

Plantaţiile executate în ultimii ani, lipsa tăierilor rase şi a doborâturilor de vânt, cauzele pentru care nu mai există zone concentrate de zmeuriş

Ing. Cătălin Mutică a explicat că această producţie slabă îi „confirmă previziunea că an de an cantitatea de zmeură recoltată va scădea”.

„Ştim faptul că zmeurul este un subarbust care se dezvoltă foarte bine în ochiurile proaspăt deschise, în general în arborete. Noi am executat plantaţii în ultimii ani de zile şi nu au mai existat tăieri rase sau doborâturi de vânt, astfel că zone concentrate de zmeuriş nu mai există. Iar pentru zonele în care zmeurul creşte sporadic, culegătorii nu au productivitate deosebită şi atunci sezonierii îşi găsesc alte activităţi din care să câştige bani”, a precizat directorul DS Harghita.

Şeful direcţiei silvice a precizat că aceasta este cauza principală pentru care producţia de zmeură este atât de slabă, însă există şi alte motive. Printre acestea se numără îngheţurile târzii care pot să afecteze fructificaţia, dar şi faptul că există foarte puţină forţă de muncă dispusă să culeagă fructele din pădure.

Potrivit sursei citate, marea majoritate a muncitorilor sezonieri pleacă în străinătate, unde pot obţine venituri mai bune. Iar cei care rămân aleg activităţi care sunt mai bine plătite, cum ar fi culesul ciupercilor sau al afinelor.

„Să luăm partea mai bună: avem zmeură mai puţină, dar avem puieţi mai mulţi, ceea ce cred că e de preferat”, a precizat ing. Cătălin Mutică.

De la 66 de tone de afine în 2018, la 26 t în acest an

În ceea ce priveşte afinele, au fost contractate 20 de tone în acest an şi au fost colectate peste 26 t. Se putea recolta şi mai mult, dar direcţia silvică nu a mai avut încheiate contracte peste această cantitate, nu au mai fost beneficiari. „Am fost nevoiţi să oprim culesul la afine pentru că nu am avut beneficiari care să ne garanteze sumele necesare, astfel încât activitatea să fie rentabilă”.

În continuare, DS Harghita mai are încheiate contracte pentru a livra 20 de tone de măceşe. Culesul acestora va începe la sfârşitul acestei luni sau începutul lui octombrie.

În cazul afinelor şi măceşelor, în general zonele în care cresc nu se schimbă de la an la an. Totuşi, la măceşe este posibil să mai existe şi surprize, întrucât acolo unde terenurile sunt curăţate de persoane particulare, în special cele care obţin subvenţii pe suprafeţe, atunci sunt vizate inclusiv zonele în care creşte măceşul.

„Cum am mai spus, nu este o activitate din care să avem beneficii însemnate. Încercăm să îmbinăm o activitate economică cu una socială, în sensul în care dacă există o minimă forţă de muncă locală, atunci oamenii să poată avea anumite venituri din recoltarea fructelor de pădure. Romsilva în continuare nu pune presiune pe aceste activităţi atâta timp cât ele sunt nerentabile”, a declarat directorul DS Harghita.

Totuşi, ing. Cătălin Mutică a spus că piaţa lemnului nu generează venituri în plus, „astfel că şi noi trebuie să ne orientăm către alte categorii de venituri în afara masei lemnoase”, produsele pădurii împărţindu-se în lemnoase şi nelemnoase.

Potrivit acestuia, trendul ultimilor zeci de ani în administrarea fondului forestier în Europa de Vest este de a se asigura dezvoltarea durabilă şi biodiversitatea în păduri. Lucru care se observă inclusiv în curriculumul universităţilor din Vest, unde biodiversitatea primează dincolo de eficienţa economică. „Noi sperăm în continuare să rămânem o direcţie silvică şi o regie care să ne putem autofinanţa activitatea”, a precizat directorul DS Harghita, explicând că, faţă de situaţia din ţara noastră, „în statele mult mai dezvoltate, statul subvenţionează administrarea silvică, din câte ştim noi, şi acolo unde veniturile din activităţile din fond forestier sunt insuficiente, ele se completează cu venituri subvenţionate de stat”.

„Deocamdată, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are activităţi care generează venituri şi un profit astfel încât să poată să susţină la nivel naţional şi activitatea parcurilor naţionale şi naturale care sunt în administrarea noastră, acolo unde sunt cele mai importante suprafeţe în care se asigură protecţie deosebită”, a concis ing. Cătălin Mutică.

În ceea ce priveşte ciupercile, Direcţia Silvică Harghita a cesionat dreptul de recoltare către agenţi economici. Este vorba despre 41 de tone de ciuperci, nefiind înregistrate probleme în colectarea lor.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.