Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În schimb a scăzut cantitatea de zmeură culeasă n Cea mai mare parte a fructelor de pădure ajung la fabricile din Occident
În acest an, Direcţia Silvică (DS) Harghita a recoltat 157 de tone de fructe de pădure, cu 64 de tone mai mult decât în 2013, când s-au cules 93 de tone. Şi acest lucru s-a întâmplat deoarece a fost un an foarte bun pentru afine. Cantitatea de afine recoltată a fost de 108 tone, faţă de anul trecut, când s-au cules 33 de tone, deci de aproximativ trei ori mai mult. În ceea ce priveşte zmeura, anul acesta s-a recoltat cantitatea de 49 de tone, în scădere faţă de anul trecut, când s-au cules 60 de tone. De asemenea, la sfârşitul acestei luni şi în octombrie va fi sezonul măceşelor. DS Harghita şi-a propus ca în acest an să recolteze 40 de tone din acest fruct, în funcţie de cum va fi sezonul de toamnă.
Ing. Cătălin Mutică, directorul DS Harghita, a declarat că activitatea productivă a Direcţiei pe perioada sezonului de vară este axată în special pe recoltarea, achiziţionarea şi livrarea fructelor de pădure. Fiindcă recoltarea de masă lemnoasă are destul de multe restricţii pe perioada de vară. În timpul sezonului vegetativ anumite tipuri de lucrări de exploatare sunt interzise şi atunci cantitatea de lemn exploatată pe perioada de vară este mult diminuată faţă de toamnă, iarnă şi primăvară, a spus ing. Cătălin Mutică. „Astfel că, orientându-ne mai mult pe fructe de pădure, an de an încercăm să avem o activitate mult mai productivă, dar şi rentabilă”. Directorul DS Harghita a explicat că nu e foarte simplu să rezolvi şi problema cantităţilor de recoltat şi în acelaşi timp să fii şi rentabil. Deoarece contează şi cantitatea de fructe de pădure care există în teren, însă şi cât de mult sunt dispuşi culegătorii să recolteze fructe. Potrivit acestuia, plecând de la preţul pe care trebuie plătit culegătorilor, trebuie făcute calcule dacă poţi să vinzi în câştig, dacă e pe pierdere atunci mai bine nu recoltezi.
Ing. Cătălin Mutică a spus că fructele de pădure nu sunt cumpărate în ţară decât într-o cantitate foarte mică. Iar cea mai mare parte sunt cumpărate de parteneri externi, iar preţurile sunt destul de fixe. „De altfel, în ultimii ani preţurile chiar au scăzut. Deoarece sunt şi alte ţări producătoare de fructe şi există stocuri destul de mari în fabricile din Vest. Şi atunci preţurile sunt destul de mici, pot să spun. În condiţiile actuale nu poţi să plăteşti culegătorii foarte mult pentru culesul acestor fructe”. În funcţie de mai mulţi factori, preţul plătit către culegători în acest an s-a situat între 5 şi 7 lei pe kilogramul de fructe de pădure.
Harghita, în primele cinci judeţe din ţară în ceea ce priveşte recoltarea de fructe de pădure
După ce au fost culese din pădure, fructele ajung la centrul de producţie din Gheorgheni, amplasat pe fosta platformă a vechiului abator de carne de vânat. Aici s-a păstrat activitatea de congelare, refrigerare şi livrare de fructe de pădure. Potrivit directorului, deocamdată e singurul centru din judeţ care are capacitate de refrigerare pentru asemenea cantităţi, vorbim de peste 150 de tone de fructe de pădure.
Acesta a precizat că fructele de pădure din judeţ ajung la partenerii externi prin intermediari. Pentru că aceştia preiau şi riscurile de transport şi de calitate. Fructele pleacă din judeţ sub formă congelată sau refrigerată, ceea ce presupune păstrarea la nişte temperaturi scăzute.
Directorul DS a declarat că într-un top al direcţiilor silvice din ţară, în ceea ce priveşte recoltarea fructelor de pădure, Harghita se află în primele cinci.
În ceea ce priveşte recoltarea ciupercilor, ing. Cătălin Mutică a precizat că în fiecare an aleg să cesioneze acest drept. Deoarece este o activitate foarte complicată. Iar instituţia nu este dotată corespunzător pentru a prelucra ciupercile. Astfel, sunt firme specializate în prelucrarea ciupercilor care concesionează dreptul de recolectare şi organizează ei toată activitatea. Directorul DS a explicat şi de ce nu se ocupă Direcţia cu această activitate şi de ce nu s-a investit şi utilat centrul de la Gheorgheni pentru a procesa ciuperci. Conform acestuia, e mult mai greu de recoltat în teren ciupercile, deoarece suprafeţele pe care cresc aparţin în general primăriilor, composesoratelor. Şi fiecare primărie sau composesorat îşi organizează ele activitatea de vânzare a ciupercilor. Acesta a mai precizat şi un alt motiv, şi anume faptul că Direcţia nu mai are suprafeţe mari, compacte, după ce s-au efectuat retrocedările. Şi atunci e foarte greu ca eforturile să fie concentrate pe recoltarea de ciuperci. (Şt.P.)
