Când instituţiile locale şi judeţene au prea mult timp liber | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Politic » Când instituţiile locale şi judeţene au prea mult timp liber
Când instituţiile locale şi judeţene au prea mult timp liber

Când instituţiile locale şi judeţene au prea mult timp liber

Sfârşitul lui 2016 şi începutul lui 2017 a pus două instituţii publice (una locală, cealaltă judeţeană) în faţa a două situaţii cel puţin ciudate, ambele ca reacţie la sentinţele definitive ale instanţelor de judecată cu privire la arborarea unor drapele în săli de şedinţă sau pe sedii.

Astfel, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, fiind obligat să înlăture drapelul Ungariei din sala de şedinţă a consiliului local, a pus, împreună cu un viceprimar, în locul acestuia un steag negru, de doliu. Vorba cuiva: probabil le-o fi murit la intrare.

Nici nu a început bine anul că s-a şi dat adunarea pentru o şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean, şedinţă care s-a transformat într-un spectacol cu intrare liberă.

Mai întâi, chiar dacă era vorba de adoptarea unei hotărâri de principiu (adică fără putere juridică ori legislativă), cred că este pentru prima dată când se supune la vot o sentinţă a unei instanţe de judecată; trebuie menţionat şi faptul că nu se discuta revocarea unei hotărâri de Consiliu Judeţean, ci doar înlăturarea unor steaguri care nu au fost arborate pe clădire prin hotărâre.

Apoi, pe masa consilierilor locali era pusă o acţiune a prefecturii, doar că ceea ce a dus la sentinţa definitivă a Curţii de Apel a fost reclamaţia depusă de Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa. Aşadar, degeaba au criticat consilierii judeţeni instituţiile statului.

Punctul culminant al spectacolului a fost la sfârşit, când unul dintre cei trei preoţi prezenţi la şedinţă, care au şi primit steagurile secuieşti, i-a invitat pe consilieri să meargă împreună, pe jos, ca la o paradă, până la bisericile lor.

Cireaşa de pe tort a şedinţei a fost pusă la câteva ore după încheierea ei. Dacă proiectul de hotărâre de principiu care s-a votat de către consilieri a cuprins două puncte – înlăturarea steagurilor secuieşti de pe clădire şi din sala de şedinţă, respectiv predarea lor bisericilor romano-catolice, reformate şi unitariene din Miercurea-Ciuc – varianta finală şi oficială a hotărârii de principiu cuprinde un singur punct, cel legat de darea steagurilor, pentru păstrare, către parohii. Aşadar, numai despre principiu nu se poate vorbi când una se votează şi alta apare la final, mai ales în condiţiile în care unii consilieri nici nu ar fi votat hotărârea dacă nu apărea şi primul punct pe listă. De altfel, un consilier recunoştea că aşa ceva, scoaterea unui punct din hotărâre după ce a fost votată, nu s-a mai întâmplat niciodată.

Ce mai trebuie subliniat aici este pasivitatea consilierilor judeţeni români. Din cei 5 cinci câţi a dat PSD şi PNL, doar 3 au fost prezenţi la şedinţă, iar dintre aceştia unul a avut curaj să spună câteva vorbe în legătură cu drapelul judeţului. Ceilalţi doi se uitau ba la pereţi, ba stăteau cu capul plecat printre hârtii.

Ceea ce s-a întâmplat în sfârşitul de an 2016 şi început de 2017 mă duce cu gândul la o declaraţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita din cadrul şedinţei: „(…) aceste circuri au fost generate în Bucureşti şi lucrurile acolo trebuie să se rezolve. Este mult mai uşor să scoţi un steag, pentru care ai nevoie doar de o hârtie şi un pix, decât să creezi un loc de muncă. La Consiliul Judeţean Harghita ne ocupăm şi de problematica simbolurilor, dar şi cu economia, cele două nu se exclud”.

Pentru că judeţul Harghita are printre cele mai mici salarii din ţară, iar cele mai mari surse de venit sunt cele din salariile bugetare şi subvenţiile de la APIA, cred că la nivelul judeţului e mai uşor să pui un steag pe o primărie decât să aduci investitori. Iar legat de crearea circului în jurul steagului, nu cred că Bucureştiul a arborat steagul de doliu la Primăria Miercurea-Ciuc şi nici nu cred că s-a primit ordin din Capitală pentru convocarea unei şedinţe extraordinare de CJ pentru votarea unei hotărâri de… principiu.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Iată, aici avem o probă de rea credință din partea reprezentanților UDMR. De ce trebuia acest circ, cu preoții? Pentru a provoca emoții și reacții din partea populației – și maghiare, și române?! O hotărâre judecătorească poate fi atacată pe cale ierarhică. Dar eu nu înțeleg ce e neclar aici, cu steagul Ungariei? Ce treabă are el pe teritoriul altui stat, în instituții oficiale, ca deținătoare ale ”puterii de stat”? Dle Borboly, dvs. sunteți absolvent de Drept și cunoașteți legea. De ce nu o și respectați?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.