Campania electorală pe ultimii zeci de metri: Călin Popescu Tăriceanu doreşte continuarea colaborării cu UDMR în cazul în care va fi desemnat premier | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 24 octombrie 2021
Home » Politic » Campania electorală pe ultimii zeci de metri: Călin Popescu Tăriceanu doreşte continuarea colaborării cu UDMR în cazul în care va fi desemnat premier
Campania electorală pe ultimii zeci de metri: Călin Popescu Tăriceanu doreşte continuarea colaborării cu UDMR în cazul în care va fi desemnat premier

Campania electorală pe ultimii zeci de metri: Călin Popescu Tăriceanu doreşte continuarea colaborării cu UDMR în cazul în care va fi desemnat premier

  La Miercurea-Ciuc, preşedintele Senatului le-a transmis liderilor comunităţii maghiare că autonomia pe criterii etnice este importantă, dar să nu ducă la segregare 

  Însă nu are o viziune conturată privind viitorul zonei, „pentru că de când mi-am încheiat mandatul de prim-ministru lucrurile au evoluat, nu au rămas aceleaşi”

 

Aflat în municipiul Miercurea-Ciuc, la o întâlnire cu liderii UDMR din judeţ, fostul prim-ministru (şi viitorul, cum îi urau gazdele) Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat dorinţa de a relua colaborarea cu Uniunea dacă va fi desemnat şi va ajunge din nou premier. Declaraţia a fost făcută după o întâlnire avută cu reprezentanţii comunităţii maghiare din judeţ, desfăşurată cu uşile închise, şi în care i-a fost înmânată, de către preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, o listă cu problemele din judeţ care necesită rezolvare.

„Mi-am reafirmat încă o dată dorinţa de a relua în ceea ce mă priveşte colaborarea instituţională la nivelul Guvernului cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Sigur că UDMR face parte din Guvernul actual, dar am vrut să reafirm intenţia şi dorinţa mea ca această colaborare şi participare a UDMR la guvernare să continue, pentru că am convingerea că numai în acest fel interesele comunităţii maghiare vor putea să fie reprezentate şi numai în acest fel vom da sentimentul cetăţenilor de etnie maghiară că fac parte din procesul de luare a deciziilor la nivel naţional, fapt care îi face să se considere, în final, cetăţeni cu drepturi depline şi egale alături de ceilalţi cetăţeni care alcătuiesc majoritatea”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a explicat că vizita în Harghita a avut loc „după o discuţie pe care am avut-o cu d-l preşedinte Kelemen, cu care am şi o relaţie personală foarte bună”, în care „am încercat să anticipăm cum se desenează tabloul politic şi am găsit până la urmă de cuviinţă că ar fi utilă o vizită pe care să o fac în cele două judeţe în care populaţia maghiară este majoritară, deci în Harghita şi în Covasna”. „(…) Am avut un prilej foarte bun să mă întâlnesc cu reprezentanţii comunităţii, nu numai cu d-l Kelemen, dar şi cu ceilalţi colegi, senatori, deputaţi şi primari, aleşi locali şi a fost un dialog foarte bun, în care eu le-am expus lucruri care nu sunt în totalitate noi pentru domniile lor, pentru că mi-au mărturisit că au vie, proaspătă în minte perioada de guvernare 2004-2008, în care UDMR a fost parte a coaliţiei de Guvernare, perioadă în care Guvernul a alocat fonduri importante pentru dezvoltarea judeţelor şi localităţilor”, a declarat Tăriceanu.

De altfel, atât liderul UDMR, Kelemen Hunor, cât şi preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, au apreciat faptul că perioada amintită a fost benefică pentru comunitatea maghiară. „Eu consider că acea perioadă din 2004 până în 2008, când împreună am fost în coaliţie şi am guvernat, a fost o perioadă extrem de benefică şi pentru comunitatea noastră. În cazul în care d-l Tăriceanu va fi numit şi instalat în fruntea Guvernului, asta ar însemna şi un echilibru necesar în ceea ce priveşte viaţa politică, viaţa socială şi noi de fiecare dată când am avut parteneri serioşi, care au fost şi corecţi cu noi, cum a fost Călin Popescu Tăriceanu, noi niciodată nu ne-am dezis de ei şi de fiecare dată am apreciat orice gest şi orice decizie, inclusiv acea decizie care din partea Guvernului Tăriceanu era extrem de importantă, acel proiect de lege care a fost trimis din partea Guvernului. Este vorba despre Legea minorităţilor naţionale – şi încă mai aşteaptă votul în Parlament. Sunt convins că la un moment dat se va întâmpla. Deci, un om deschis, care şi-a ţinut cuvântul, şi a respectat comunitatea noastră şi de aceea am văzut şi aprecierea colegilor noştri din autorităţile locale”, a spus şeful UDMR, Kelemen Hunor. Care a ţinut să sublinieze că această atitudine nu înseamnă că Uniunea nu este loială Partidului Popular European (PPE). Precizând că a avut o discuţie cu Joseph Daul, preşedintele PPE (de unde fac parte atât UDMR, cât şi PNL), care a fost în România pentru a-l susţine pe Klaus Johannis, şi i-a explicat şefului popularilor europeni decizia UDMR de a nu îndemna votanţii UDMR pentru a vota un candidat sau altul în turul doi al alegerilor pentru prezidenţiale.

În cadrul declaraţiilor făcute după întâlnirea amintită, fostul prim-ministru Tăriceanu a declarat că nu poate da un răspuns referitor la ce viziune are legată de această zonă care să integreze şi să încerce să rezolve cât mai multe dintre problemele structurale ce sunt aici, mai ales cele economice. Deoarece „nu sunt suficient de bine pus la punct cu problemele judeţului şi ale regiunii. Pentru că de când mi-am încheiat mandatul de prim-ministru lucrurile au evoluat, nu au rămas aceleaşi”.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, de asemenea, în legătură cu necesitatea regionalizării României, că are „convingerea fermă că modelul centralizat, care este o moştenire a perioadei comuniste trebuie abandonat, dar trebuie să ne ducem către o formulă care să nu însemne adăugarea de birocraţie (…)”.

Totodată, preşedintele Senatului a spus că nu a citit proiectul de autonomie propus de UDMR, „e o lacună de a mea”. „Eu cred că, din punctul meu de vedere, autonomia pe criterii etnice este foarte importantă, dar ea să nu ducă la segregare şi la marginalizarea comunităţii (n.n. – maghiare). Dacă acesta este rezultatul, atunci o să vă spun că eu cred că politicienii maghiari vor avea de pierdut. Pentru că atunci când generaţia tânără va termina şcoala şi va dori să-şi caute un loc de muncă şi ei nu vor fi capabili să se integreze în societate şi în economia românească şi vor trebui să rămână închişi în judeţul lor, vor spune: „Dar eu nu pot să fac nimic, că nu-mi găsesc un loc de muncă, vreau să mă duc în altă parte. Ce fac că nu mă înţeleg cu ceilalţi? Nu sunt capabil să folosesc vehiculul important care este, totuşi, limba. Cunoştinţele profesionale le am în limba maternă, dar nu le am în limba în care trebuie să lucrez”. E un avantaj sau un dezavantaj? După părerea mea e un dezavantaj. Eu cred că nu în sensul acesta ar trebui privit viitorul. Viitorul trebuie privit în sensul creării capacităţii de integrare oriunde pe teritoriul României, oricui, inclusiv a celor care locuiesc în comunitatea maghiară. Sigur, dacă vrea să rămână acasă, e foarte bine, dar trebuie să aibă şi posibilităţi. Nu întotdeauna va avea aceste posibilităţi”, a spus fostul premier.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. a fost una dintre cele mai bune perioade ale romaniei,guvernarea tariceanu sustinuta din opozitie de psd ,trecind pdl-ul aproape in totalitare spre opozitia parlamentara iar pe presedintele TRAIAN BASESCU FACINDUL INOFENSIV,NEACORDINDUI POSIBILITATEA DE A INTRA IN PROBLEMELE GUVERNULUI SI A ECONOMIEI NATIONALE

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.