Călător pe un drum încă nedesţelenit…

Oameni, locuri, întâmplări

…un tânăr din Miercurea-Ciuc a pus pe picioare o afacere de succes, după ce, timp de şase luni de zile, a lucrat în străinătate, unde a învăţat tehnica modernă a producerii sucurilor naturale din fructe şi legume.

A învăţat sau poate a furat ceva din tainele acestei meserii, nu ştiu exact, dar ştiu că, la o distanţă bună în timp, fostul său patron l-a vizitat şi s-a declarat mulţumit de ceea ce avea să vadă la SC BioFruct SRL. O unitate în care acum, în vârf de sezon, lucrează 10 oameni care ştiu exact ce au de făcut, fără a se abate de la reguli, întrucât au înţeles foarte bine cât de dificil e să…

…convingi şi să învingi!

Inginerul András Hunor Jenő, angajat al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita, a fost, după cum îmi mărturisea chiar el, primul producător din România care, după ce a achiziţionat o linie de fabricare nou-nouţă din Austria, a început să facă aici, în municipiul reşedinţă de judeţ, sucuri de mere, pere, sfeclă roşie şi morcovi, sută la sută naturale.

Apucase, ca să mă exprim aşa, pe un drum încă nedesţelenit în România şi ăsta trebuia străbătut, schimbarea mentalităţii oamenilor impunându-se ca o condiţie obligatorie.

Atunci lumea cunoştea doar nectarul bulgăresc, al cărui loc pe raft era ţintit acum de produsul ciucan, întrebarea firească fiind legată doar de modalitatea prin care se putea ajunge acolo. Şi răspunsul a fost găsit uşor: prin calitate!

Aşa se face că, pas cu pas, sucul de mere, îmbuteliat în pungi aseptice prevăzute cu robinete dotate cu arcuri, ce nu lasă aerul să pătrundă în interior, a reuşit să acapareze segmente de piaţă din mai multe judeţe ale ţării, ajungând la inima acelor consumatori care au înţeles repede ce înseamnă cu adevărat să ai grijă de sănătatea ta şi a familiei tale.

Dar Hunor, tânărul pentru care orice vis se poate împlini dacă nu este abandonat, e pionier la nivel naţional şi prin faptul că sucurile pe care le produce sunt numai din fructe şi legume proaspete, refuzând să folosească ceva păstrat în depozite, din motive doar de el ştiute. Drept urmare, activitatea SC BioFruct are un caracter sezonier, în trei luni de zile prelucrându-se în jur de 250.000 kilograme de mere, ca să nu mai vorbesc şi despre celelalte componente din structura materiei prime…

Dar de unde atâtea mere?!

De peste tot din ţară, din livezi autohtone a căror suprafaţă este cuprinsă între 20 şi 30 de hectare, de la Alba şi Bacău, până în Argeş. Şi asta pentru că reţeta folosită întru cucerirea gusturilor se bazează pe mai multe soiuri de mere, cele preferate de consumatori fiind Goldenul delicious, Jonathanul, Deliciosul şi Frumosul de Voineşti, obţinute în Staţiunea Pomicolă a Academiei Române de Ştiinţe Agricole, şi Gala.

Având în vedere că diversificarea produselor reprezintă un element prioritar în strategia de cucerire a unor noi segmente de piaţă, în 2015, un suc natural 100%, având în compoziţie două soiuri de morcovi şi patru soiuri de mere, i-a cucerit deopotrivă pe copii şi pe părinţii lor. „Am primit un feedback pozitiv din partea pieţei, am vândut tot şi acum ne pregătim să reluăm producerea lui pentru că lumea îl aşteaptă!”.

Discutând pe îndelete cu proprietarul şi administratorul firmei, mai exact cu Hunor, cum îmi place să-i spun, mi-am aruncat privirea în curte, acolo unde în lăzi şi în saci aşteptau momentul metamorfozării lor „în jur de 40 de tone de mere, morcovi şi sfeclă roşie”, în câteva zile urmând să mai ajungă în unitate alte cantităţi însemnate de legume şi fructe care, procesate în scurt timp, vor asigura producţia de sucuri naturale până la recolta viitoare.

Mic nu este nici efortul ce trebuie depus în această perioadă, dar el merită făcut, întrucât „din 2005, de când am implementat pe piaţă sucurile noastre, în fiecare an am înregistrat profit”.

Concurenţa şi aventurierii

Destul de puţin mulţumit în ceea ce priveşte reţeaua de desfacere, interlocutorul meu nu pare a fi descurajat de situaţie, pentru că, afirma el, în fiecare an este cucerit, cu răbdare, un nou teritoriu.

Îl ascult, îl privesc şi încerc să înţeleg ce anume îi dă atâta siguranţă în viitorul pe care singur şi l-a proiectat: o fi tinereţea, o fi familia care îl susţine sau o fi acea parte moştenită, după cum mi-a şoptit cineva, de la străbunii săi armeni? – oameni pricepuţi de când lumea la afaceri şi comerţ…

Dar, la urma-urmelor, asta nici nu contează atâta vreme cât încrederea în sine are ca rezultantă o faptă de succes!

E greu, sigur că e greu atâta timp cât există, după cum susţine Hunor, multe firme aventuriere, care lucrează un an, apoi intră în faliment şi dispar, lăsând în urma lor o ţesătură de încurcături. Asta pe de o parte, deoarece, pe de altă parte e greu să-ţi alegi partenerul cu care să lucrezi, dovadă că în Banat şi în zona Moldovei, despre produsele BioFruct aproape că nici nu se poate vorbi. „Banatul e departe de noi, dacă e să mă refer la această parte a ţării, şi nu găsim distribuitori serioşi, iar în supermarket-uri nu ne-am propus să intrăm pentru că e foarte anevoios”.

Desfacerea merge însă bine în judeţele Braşov, Prahova, Cluj, Mureş, Covasna şi în Capitală, unde există colaboratori de încredere în firme naturiste şi chiar în unele magazine mai mari, dar „încă mai este mult de muncit, în pofida faptului că avem deja cumpărători fideli”…

Cât priveşte valorificarea propriu-zisă, Hunor afirmă că sucurile nu sunt ieftine, dar nici nu au preţuri prohibitive dacă înţelegem că ele sunt sută la sută naturale, rezervoare adevărate de vitamine, atât de necesare organismului mai ales acum, în sezonul rece…

Ancorat la realităţile zilei, inginerul András Hunor Jenő ştia despre Legea supermarket-urilor, la care, iată, revin, dar, ca atâţia alţi producători cu care am discutat, e reţinut în privinţa implementării ei, în condiţiile în care „presiunea pusă pe toate segmentele economice impune şi regula”…

O regulă acceptată unanim a fost însă instituită şi la SC BioFruct, în sensul că nici un an nu poate fi bifat în calendar, fără ca în dreptul lui să fie bifat şi un produs nou, pentru că, se ştie, „o rândunică nu aduce primăvara, dar aduce cu ea un stol şi asta poate schimba anotimpul”…

***

Cu bucuria de a fi cunoscut şi de această dată un tânăr întreprinzător, gata să găsească o soluţie pentru tot şi pentru toate rotiţele unui sistem pus în mişcare chiar de el, voi încheia prin a preciza că imaginile din text nu mai au nevoie de prea multe explicaţii.

În rest, trebuie să ştiţi că am urmărit întregul flux tehnologic de la început până la sfârşit, cu ochii pe mere, pentru ca în final să fiu servită cu o ceaşcă din care am savurat sucul lor pasteurizat la 80 de grade Celsius, spre a nu fi distrusă vitamina C.

Tot acolo, undeva în afara atelierului de procesare, se afla bine ordonat şi produsul rezultat după strivirea, respectiv presarea merelor, care avea să dispară repede, la fel de repede cum a dispărut din faţa curţii şi unul din cele două coşuri de gunoi, frumos lucrate în lemn, pe care cineva l-a furat…

De ce? Poate că i-a plăcut, sau poate că, în limbile română şi maghiară, pe fiecare dintre ele fusese încrustat îndemnul de a nu polua mediul, dacă nu cumva motivul ţine de amplasarea sediului firmei la o răscruce de drumuri şi de apucăturile urâte ale unora dintre semeni…

Deosebirea e că, între aşteptata dispariţie şi cea deja consemnată, la prima autorii se cunosc: sunt crescătorii de animale din împrejurimi, oameni aşezaţi care se bucură că au posibilitatea să achiziţioneze contra-cost un furaj suculent, de foarte bună calitate…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii