Little boy sitting alone on floor after suffering an act of bullying while children run in the background. Sad young schoolboy sitting on corridor with hands on knees and head between his legs.

Bullying-ul creşte de la an la an în şcolile din Harghita

septembrie 30, 2019 in Învățământ, Societate

Anul trecut, fenomenul bullying a fost prezent în tot judeţul, sub o formă sau alta, mai intens şi mai agresiv decât în anii precedenţi. „Efectele sunt grave, chiar fatale”, atenţionează psihologii

„Nu cred că există şcoală din judeţ unde să nu fi avut loc unul sau mai multe cazuri de bullying”

Studiile efectuate în ultimii cinci ani în judeţ arată că abuzurile emoţionale şi fizice intenţionate şi repetate asupra unor elevi se înmulţesc de la an la an, pornind de la comportamentul ostil al agresorilor, de excludere şi de luare în derâdere şi umilire a victimelor, la agresivitate fizică şi psihică. Psihologii au mai remarcat creşterea exponenţială a intensităţii şi gravităţii acestor fapte. „Efectele sunt grave, chiar fatale”, avertizează psihologii: victima îşi pierde încrederea în sine, se simte captivă într-o situaţie fără scăpare, de multe ori satirizată, manipulată, exclusă, apar sentimentele de depresie, de frică, stresul, anxietatea, care se finalizează, în cazul unora, cu abandonul şcolar, în cazul altora cu îmbolnăviri şi gânduri negre. Şi, nu în ultimul rând, realitatea a demonstrat adesea transformarea victimei în agresor. Anul trecut, fenomenul bullying a fost prezent în tot judeţul, sub o formă sau alta, ne spune dna psiholog Kedves Enikő, coordonatoarea Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Harghita.

În ultimii doi ani, paleta agresiunilor s-a diversificat prin apariţia cyberbullying-ului (hărţuirea pe Internet – n.a.), cel mai des întâlnit, potrivit statisticilor, pe reţelele de socializare Facebook şi Messenger. Cyberbullying-ul este mai nociv decât bullying-ul clasic. Pentru că online, mesajele, pozele şi opinii jignitoare nu pot fi oprite sau şterse şi se răspândesc în câteva secunde către mii de utilizatori, iar persoana abuzată nu are scăpare. Urmează comentariile negative şi mesajele de ameninţare. Sunt cazuri greu de depistat şi de rezolvat, cu urmări dintre cele mai periculoase. În astfel de situaţii, cercul este închis, iar cei hărţuiţi se izolează, de teamă sau de ruşine. „Colegii mei, care au lucrat la aceste cazuri, spun că elevii ajunseseră la o disperare atât de profundă încât ori nu voiau să mai meargă la şcoală, ori deja ameninţau cu tentativă de suicid. Abia atunci şi-au dat seama adulţii ce se întâmplă în clasă, iar o mare problemă a fost că, şi după ce s-a aflat, diriginta nu ştia ce să facă, cum să procedeze şi asta ne îngrijorează foarte mult”, a relatat Kedves Enikő. Au fost în judeţ cazuri de adolescenţi hărţuiţi pe Internet de colegi de clasă, tinere cărora le-a fost înşelată încrederea de cei pe care i-au iubit şi copii naivi care au devenit victimele unor nemernici, expunându-i în diferite ipostaze. „Cele mai comune cauze pentru care copiii sunt predispuşi la astfel de atacuri sunt lipsa de supraveghere, dezinteresul părinţilor şi lipsa comunicării între părinţi şi copii, nu numai în cazul familiilor cu probleme la vedere. Şi se tot înmulţesc astfel de cazuri”, a afirmat coordonatoarea CJAP Harghita, pomenind de copii şi adolescenţi victime ale agresiunii pe Internet anul trecut la Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc.

„Un copil egoist va deveni un elev agresiv”

Teoriile psihologice spun că agresivitatea vine din frustrare şi dacă într-un anumit domeniu – la şcoală, în familie ori în cercul de prieteni – copilul se consideră sau chiar este lipsit de un anume statut, singurul instrument la îndemână de a şi-l revendica este agresivitatea. „De multe ori constatăm că un copil agresiv are parte de un astfel de comportament în familie, că acolo aşa se rezolvă problemele”, punctează coordonatoarea CJAP Harghita.

Psihologii atenţionează că dezvoltarea personalităţii copiilor are loc în perioada preşcolară, între 3 şi 6 ani, când părinţii trebuie să-i înveţe să-şi controleze pornirile egoiste. „O mare problemă la copiii din ziua de azi este că nu sunt învăţaţi să se adapteze socializării. Copilul trebuie învăţat să aibă răbdare ca şi nevoia celuilalt să fie satisfăcută, că el nu este centrul Universului şi că nu totul trebuie să fie numai pentru el, să fie tolerant cu ceilalţi. Azi, copiilor li se oferă totul necondiţionat, sunt lăsaţi să facă ce vor, când şi cum vor, lipsesc regulile, cadrul de referinţă pentru un comportament prosocial şi astfel devin egoişti. Părinţii sunt mult prea îngăduitori şi nu este bine pentru viitorul copilului. Când nu vor mai avea parte de ce îşi doresc, vor deveni frustraţi; un copil egoist va deveni un elev agresiv. Şi aceste efecte deja se văd”, explică dna psiholog Kedves.

Gestionarea fenomenului agresiv de tip bullying

Se discută deja de ani buni despre abuzurile tip bullying, despre multiplele forme pe care le îmbracă acest fenomen şi de consecinţele negative asupra copiilor şi adolescenţilor în special. La sfârşitul anului trecut, bullying-ul a fost interzis prin Legea Educaţiei, modificată în Parlament, definind violenţa psihologică-bullying-ul ca „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”. Dar, spun cei direct implicaţi în acest fenomen, legislaţia referitoare la drepturile copiilor şi Legea Educaţiei Naţionale modificată nu acoperă nici măcar parţial astfel de situaţii. „Fiind vorba despre lege, sper să fie formaţi profesorii astfel încât să identifice copiii care sunt hărţuiţi de colegii lor în clasă sau în grupul de prieteni şi să reacţioneze la modul cel mai potrivit. Iar psihologii şi consilierii şcolari să fie aproape de aceşti copii şi de cei de la catedră (…) fiindcă impactul acestui fenomen asupra copiilor este mare şi riscurile sunt şi mai mari, de la abandonul şcolar, până la transformarea lor în delincvenţi. Potrivit studiilor specialiştilor, copiii care agresează sunt de 5-6 ori mai predispuşi să se implice în acţiuni antisociale la vârsta adultă. Trebuie să luăm în serios acest fenomen, care se accentuează de la an la an, cu consecinţe pe termen mediu şi lung. Trebuie să ne focusăm pe formarea caracterului copiilor încă de mici, să-i învăţăm să se respecte, să fie prieteni, să se ajute unii pe ceilalţi, nu să se umilească, dacă vrem să avem adulţi cu un caracter frumos”, a declarat Lucica Erdei, inspector şcolar pentru activităţi extraşcolare.

Iată câteva recomandări ale psihologilor

În cazul bullying-ului clasic, o agresiune între doi elevi de pildă, primordial este ca profesorii să înţeleagă ce s-a întâmplat, dincolo de evidenţe. „Ar trebui să gestioneze starea conflictuală, ascultând ambele părţi şi pe ale celor spectatorilor – restul clasei, prieteni etc. – fiindcă toţi trebuie să conştientizeze că rezolvarea unei situaţii nu se face de pe poziţii de forţă. Aplicând pedepse, starea conflictuală este oprită pe moment, dar a doua zi se poate repeta”, precizează dna psiholog Kedves Enikő.

Şi unii profesori au partea lor de vină, afirmă psihologii, atunci când fac presiuni asupra elevilor, în încercarea de a-i motiva să înveţe mai mult. „De multe ori, profesorii nu conştientizează efectele pe care le creează asupra copiilor când spun: Lasʾ că vedeţi voi cum o să vă fie la bacalaureat! Îi sperie şi nu este un lucru normal; bacalaureatul nu ar trebui să fie un motiv de sperietură şi nici un alt examen. Aşa induc stres copiilor mai sensibili şi asta nu se vede imediat pe dinafară, doar dacă profesorul ar menţine un contact permanent cu elevii. Ar fi de dorit ca măcar diriginţii să-şi urmărească atent şi permanent elevii din clasele lor şi în orice situaţie, cea mai mică schimbare în comportamentul copiilor trebuie să fie pentru ei un semnal de alarmă”, a recomandat Kedves Enikő.

Un rol deosebit în gestionarea situaţiilor de tip bullying/cyberbullying îl are consilierul şcolar. El trebuie să se implice în soluţionarea cazurilor, să discute cu profesorii, să ia legătura cu părinţii, să ofere sprijin copilului agresat fizic şi/sau psihic. „Ar fi ideal, dar e greu de făcut, pentru că numărul copiilor care aparţin unui consilier şcolar este foarte mare. Ar fi de preferat să ajungă la fiecare clasă în fiecare săptămână, dar cum să facă asta când are 2-3 şcoli sau structuri în grijă? Rolul consilierului şcolar ar trebui să fie unul de prevenţie, pentru că intervenţia, terapia, rezolvarea este de competenţa altora”, menţionează coordonatoarea CJAP Harghita.

De când s-au înmulţit cazurile de bulling/cyberbullying, consilierii şcolari sunt solicitaţi non-stop de conducerile şcolilor, pentru activităţi şi programe de informare, prevenire şi consiliere în situaţii de agresivitate şi violenţă şcolară. Numai anul trecut au consiliat personal 315 elevi şi alţi 2.320 de elevi în grup, la cabinet sau la clasă, 170 de părinţi ai copiilor care au manifestat comportamente agresive/violente. Astfel încât consilierii au reuşit ameliorarea a 184 de cazuri.

Bullying-ul este foarte greu, aproape imposibil de stopat, susţin specialiştii care analizează fenomenul, sunt foarte multe aspecte de schimbat, este nevoie de atitudine şi de mai multă implicare. „Suntem încă acolo – nu numai în Harghita, ci în întreaga ţară – că dacă sunt probleme cu un copil în şcoală, prima reacţie a şcolii în general este să scăpăm de el, să îl trimitem în altă unitate de învăţământ. Este o atitudine care trebuie să se schimbe”, a conchis dna psiholog Kedves, coordonatoarea Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Harghita.

Săptămâna trecută, mai mulţi parlamentari au propus modificarea Legii Educaţiei cu prevederi referitoare la comportamentele de bullying, menţionându-se că antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi cadrele didactice vor beneficia de consiliere psihologică gratuită şi vor fi protejaţi în spaţiul şcolilor de autorităţile responsabile cu ordinea publică. Propunerea legislativă de modificare a Legii Educaţiei Naţionale a fost iniţiată de 14 deputaţi de la PSD, PNL, UDMR, ALDE, PMP, minorităţi şi a fost depusă la Camera Deputaţilor.
România se situează pe locul 3 la nivel european în ceea ce priveşte bullying-ul, în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

DANIELA MEZEY