Bogdan Aurescu: Ne putem aştepta la intensificarea retoricii Rusiei împotriva scutului antirachetă, dar nu sunt motive de îngrijorare | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 decembrie 2021
Home » (Inter)Național » Bogdan Aurescu: Ne putem aştepta la intensificarea retoricii Rusiei împotriva scutului antirachetă, dar nu sunt motive de îngrijorare
Bogdan Aurescu: Ne putem aştepta la intensificarea retoricii Rusiei împotriva scutului antirachetă, dar nu sunt motive de îngrijorare

Bogdan Aurescu: Ne putem aştepta la intensificarea retoricii Rusiei împotriva scutului antirachetă, dar nu sunt motive de îngrijorare

– Fragmente dintr-un amplu interviu acordat ieri AGERPRES de ministrul român al Afacerilor Externe –

AGERPRES: În ultima perioadă, Ungaria a manifestat o atitudine ostilă nu numai faţă de România, ci faţă de mai mulţi dintre vecinii săi şi chiar şi faţă de alţi membri ai UE. Dar, limitându-ne la România, care este strategia ţării noastre în faţa acestei atitudini a Ungariei?

Bogdan Aurescu: Cred că România trebuie să răspundă cu calm, dar în egală măsură trebuie spus că din punctul meu de vedere, eu privesc relaţia cu Ungaria ca pe o relaţie cu un partener strategic al României. Există o serie de repere importante pe care le avem în relaţia bilaterală, fie că vorbim despre Tratatul politic de bază din 1996 – iată, la anul se împlinesc 20 de ani de funcţionare foarte bună, aş spune – avem o Declaraţie de parteneriat strategic pentru secolul XXI pe care am încheiat-o în noiembrie 2002 şi care iarăşi fixează o serie de parametri importanţi, avem principiile de bună vecinătate care trebuie să guverneze relaţia bilaterală şi avem foarte multe lucruri pozitive care se întâmplă în mod efectiv în relaţia dintre România şi Ungaria. Menţionam zilele trecute schimburile comerciale, care anul trecut au depăşit 7,2 miliarde de euro, ceea ce plasează Ungaria pe unul dintre primele locuri între partenerii comerciali ai României. Avem şi multe alte proiecte comune, crearea unei camere de comerţ şi industrie a României la Budapesta şi avansăm în această direcţie, am reuşit să interconectăm autostrăzile dintre cele două ţări, să interconectăm reţelele de fibră optică dintre România şi Ungaria.

Avem şi dosare care sunt nerezolvate şi sperăm să putem împreună cu partea ungară să ajungem la finalizarea lor, cum este, de exemplu, situaţia protocolului comitetului pentru minorităţi naţionale, pe care îl negociem încă din 2011, şi sperăm ca partea ungară să răspundă pozitiv dorinţei noastre de a finaliza până la urmă acest exerciţiu, pentru că este important atât pentru comunitatea maghiară din România, cât şi pentru comunitatea română din Ungaria. Prin urmare, toată deschiderea pentru a construi în baza acestor parametri pe care i-am amintit şi care trebuie să fie respectaţi în mod strict şi mă bucur că la elementele pe care le-am menţionat acum câteva zile pe această temă am avut o reacţie pozitivă din partea ministrului ungar de Externe.

AGERPRES: În Republica Moldova există o oarecare instabilitate. În ultima perioadă s-au înregistrat o serie de proteste-maraton. În ce cheie ar trebui să vedem aceste proteste? Sunt o exprimare a voinţei populare, ascund interesele unei terţe părţi?

Bogdan Aurescu: Sunt mai multe tipuri de proteste şi mai multe tipuri de protestatari. Există o anumită parte a demonstranţilor care erau şi cred că sunt în mod firesc nemulţumiţi de o anumită stare a economiei, de anumite probleme din sistemul bancar din Republica Moldova şi care, de altfel, s-au angajat zilele trecute într-un dialog cu autorităţile Republicii Moldova. La iniţiativa autorităţilor de la Chişinău se creează nişte platforme de dialog pentru a identifica soluţii la problemele pe care această parte a demonstraţiei care îşi asumă un mesaj proeuropean, proreformă le ridică şi care vin în întâmpinarea preocupărilor Guvernului de la Chişinău pentru a rezolva anumite probleme, pentru a găsi soluţii la ce se întâmplă în economie, în sistemul bancar şi pentru a merge mai departe pe calea reformelor proeuropene.

Pe de altă parte, vedem o serie de protestatari din partea opoziţiei, din Partidul Socialist, Partidul Nostru al domnului Usatîi, care profită, de fapt, de aceste demonstraţii paşnice şi care au ca obiectiv reorientarea politicii Republicii Moldova spre vectorul estic. Important e ca răspunsul pe care autorităţile de la Chişinău îl dau să fie unul orientat spre soluţii. Discutând zilele trecute cu prim-ministrul Republicii Moldova, care s-a aflat la Bucureşti, am constatat determinarea prim-ministrului şi a Guvernului de la Chişinău pentru a găsi soluţii, pentru a merge mai departe pe calea reformelor democratice şi proeuropene, pentru a merge mai departe pe calea apropierii de Uniunea Europeană, pentru a rezolva problemele – unele dintre ele sunt recunoscute ca fiind îndreptăţite – pe care le ridică acea parte a demonstranţilor, care sunt totuşi dornici să se angajeze într-un dialog constructiv cu autorităţile.

Prin urmare, cred că ceea ce trebuie să facem, atât România, cât şi Uniunea Europeană în ansamblul său, este să susţinem acest efort al Guvernului de la Chişinău pentru a putea continua pe calea acumulărilor pozitive pe care le-a obţinut, fie că vorbim de liberalizarea regimului de vize – Republica Moldova rămâne deocamdată singurul stat din Parteneriatul Estic care a beneficiat şi beneficiază în continuare de acest regim de circulaţie fără viză în Uniunea Europeană – fie că vorbim despre beneficii care decurg din aplicarea acordului de comerţ liber şi care s-au văzut deja din economia Republicii Moldova. De aceea, România va fi în continuare un susţinător ferm al acestui parcurs european.

AGERPRES: Un alt eveniment politic care a zguduit chiar zilele acestea viaţa politică de la Chişinău este reţinerea fostului premier Vlad Filat. Este un început de curăţare a sistemului în Republica Moldova, e o răzbunare politică? Cum să interpretăm acest moment?

Bogdan Aurescu: N-aş vrea să comentez cazul în sine pentru că nu cred că este firesc să facem comentarii cu privire la o anumită speţă. Ceea ce este, însă, extrem de important în acest context despre care vorbeaţi este ca Guvernul Republicii Moldova să rămână în continuare stabil, coaliţia majoritară să se menţină şi să continue pe această cale proeuropeană pe care votul cetăţenilor Republicii Moldova a arătat-o cu claritate încă din noiembrie anul trecut, când au fost alegerile parlamentare din Republica Moldova.

Mă bucur să constat că au fost luări de poziţie din partea tuturor partidelor care formează coaliţia majoritară proeuropeană din Republica Moldova, a premierului Streleţ, care a preluat conducerea Partidului Democrat Liberal, din partea Partidului Liberal, a Partidului Democrat, toate luările de poziţii fiind în sensul continuării coaliţiei de guvernământ şi a activităţii guvernamentale.

AGERPRES: Desigur, sprijinul României şi al întregii Uniuni Europene şi al comunităţii internaţionale democratice este binevenit în Republica Moldova pentru instalarea democraţiei şi a unui stat de drept. Dar sunt acestea suficiente pentru ca acest stat să fie admis în Uniunea Europeană în condiţiile în care acolo există unele probleme geopolitice şi problema Transnistriei?

Bogdan Aurescu: Eu cred că, uneori, prognozele pe care le facem ar trebui să fie foarte atent redactate, pentru că nimeni nu-şi închipuia acum câţiva ani, de exemplu, că cetăţenii moldoveni vor circula fără vize în Uniunea Europeană sau că Republica Moldova va avea performanţa să semneze Acordul de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Eu cred că Republica Moldova are această capacitate de a avansa pe calea procesului de reforme în spirit european, are capacitatea de a merge mai departe spre apropierea de Uniunea Europeană, însă, sigur, acest lucru depinde în principal de efortul intern şi de sprijinul pe care Uniunea Europeană şi statele membre îl acordă. Lucrăm împreună cu partenerii noştri pentru a organiza în perioada următoare încă o reuniune a acelui grup de prieteni pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova şi susţinem în plan bilateral toate proiectele pe care le-am început, mai ales cele de conectare fizică a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fie că vorbim despre proiectele de interconectare de gaz, de energie electrică sau de poduri sau vorbim despre proiectul extinderii SMURD-ului pe tot teritoriul Republicii Moldova, proiectul-pilot de la Bălţi fiind unul de succes, sau celelalte proiecte prin care am susţinut reabilitarea unor grădiniţe, instituţii culturale din Republica Moldova. Cred că aceste proiecte contează, iar acordul de împrumut care a fost recent încheiat aduce o gură de oxigen pentru autorităţile de la Chişinău până când ele vor putea să încheie acordul pe care îl negociază în prezent cu Fondul Monetar Internaţional.

Revenind la chestiunea transnistreană, aceste beneficii pe care procesul de apropiere de Uniunea Europeană al Republicii Moldova le-a produs sunt percepute ca atare şi-şi produc efectele şi în Transnistria. Beneficiază de libera circulaţie în Uniunea Europeană fără viză, cu paşaport al Republicii Moldova, şi un număr consistent de locuitori ai regiunii Transnistria a Republicii Moldova. Beneficiile Acordului de liber schimb sunt iarăşi privite cu interes de către actorii economici din Transnistria. Aş spune că, mai degrabă decât să privim Transnistria ca pe un dosar care împiedică aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, am putea să ne uităm în sens opus şi să vedem cum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană poate să contribuie la un climat care să ducă la acumulări pozitive pentru găsirea unei soluţii la conflictul din Transnistria.

AGERPRES: Nu putem lua în considerare şi potenţialul Rusiei de a destabiliza regiunea ca fiind un factor care împiedică acest proces de aderare? Nu sunt şi chestiuni care să nu ţină de voinţa Republicii Moldova în obiectivul lor de a adera la UE?

Bogdan Aurescu: Sunt convins că Federaţia Rusă nu este foarte fericită, ca să spun aşa, cu privire la parcursul european al Republicii Moldova şi nu este un secret acest lucru, însă eu cred că dacă autorităţile de la Chişinău, dacă cetăţenii Republicii Moldova continuă să susţină această cale a apropierii de Uniunea Europeană, această cale a reformelor democratice în spirit european din toate punctele de vedere, inclusiv în ce priveşte sistemul de justiţie, combaterea corupţiei, aspecte pe care România le-a susţinut de-a lungul timpului şi în dialogul bilateral şi în formatul de la Bruxelles, cred că orice fel de alte interferenţe externe nu vor fi suficient de puternice pentru a înfrânge această dorinţă a cetăţenilor din Republica Moldova de a fi mai aproape de Uniunea Europeană.

AGERPRES: Scutul antirachetă de la Deveselu va fi operaţional în scurt timp, până la sfârşitul acestui an. Ce înseamnă acest lucru în planul securităţii României, dar şi din perspectiva parteneriatului strategic româno-american?

Bogdan Aurescu: Aş spune că înseamnă numai lucruri bune, pozitive. Pe de-o parte, reprezintă finalizarea unui proiect la care s-a lucrat foarte mult şi foarte bine de la momentul zero la care s-a început, undeva în 2010, negocierea acordului privind amplasarea sistemului antirachetă al Statelor Unite în România, trecând apoi prin finalizarea acestui proces, în 2011, intrarea lui în vigoare, încheierea aranjamentelor de implementare, apoi lucrările din teren până la momentul la care, la finalul acestui an, vom vedea această facilitate antirachetă operaţională. Or, asta înseamnă un proiect finalizat cu succes, dus la bun capăt în interiorul dimensiunii, poate cea mai importantă, cea de securitate politico-militară, a parteneriatului strategic cu Statele Unite. Deci reprezintă un plus pentru relaţia bilaterală de parteneriat strategic, dar aduce şi mai multă securitate pentru România, pentru Statele Unite şi, pentru că această fază a doua a abordării adaptive în etape (…) a scutului antirachetă american se finalizează, asta înseamnă un pas înainte şi pentru sistemul antirachetă al NATO.

În primăvara anului viitor, la un moment dat, se va decide integrarea acestor elemente ale scutului american antirachetă care sunt deja gata în sistemul NATO antirachetă. Nu e vorba doar despre facilitatea de la Deveselu, e vorba şi despre cele patru nave americane staţionate în portul Rota din Spania, mai sunt şi alte contribuţii voluntare ale altor state membre ale alianţei. Progresăm, prin urmare, şi cu sistemul NATO antirachetă, deci avem o acoperire mai bună din punctul de vedere al protecţiei împotriva unor eventuale atacuri cu rachete ostile împotriva teritoriului, populaţiei şi forţelor statelor NATO europene. Putem, la summit-ul din Polonia, de la Varşovia din iulie 2016, să mai facem un pas înainte formal şi în ce priveşte sistemul NATO antirachetă. Prin urmare, o mai bună protecţie nu doar pentru România, deci nu doar securitate mai bună pentru România, nu doar pentru Statele Unite, dar şi pentru NATO în ansamblul său.

AGERPRES: Rusia a avut în mai multe rânduri o serie de ameninţări voalate legate de acest scut antirachetă, nu s-a arătat foarte fericită în legătură cu construirea acestui scut în România. Ce ar trebui să înţeleagă oamenii din aceste ameninţări? Ei probabil se întreabă cât de reale şi cât de serioase sunt aceste ameninţări.

Bogdan Aurescu: Sunt nişte elemente de retorică cu o anumită argumentaţie care nu este nouă, în primul rând acest lucru trebuie subliniat. Sunt declaraţii care se repetă în aceiaşi parametri de câţiva ani de fapt şi care exprimă o anumită stare de nemulţumire a Federaţiei Ruse faţă de acest proiect. Din punctul nostru de vedere, poziţiile pe care le-am exprimat – atât România, cât şi Statele Unite, cât şi NATO în ansamblul său – sunt poziţii care explică foarte clar, şi cred că Federaţia Rusă înţelege foarte bine, de ce acest sistem antirachetă nu este îndreptat nici împotriva Federaţiei Ruse, nu este nici ofensiv, ci doar defensiv, nu poate să pună în pericol nici capacitatea de descurajare nucleară a Rusiei şi că în general nu reprezintă o problemă, o ameninţare pentru Federaţia Rusă din nici o perspectivă, din nici un unghi.

Ne putem aştepta şi în continuare la o serie de astfel de declaraţii, poate chiar la o intensificare a acestei retorici pe măsură ce ne apropiem de finalul anului, de operaţionalizarea sistemului sau de summit-ul din Polonia de anul viitor. Acest lucru nu trebuie să îngrijoreze, pentru că România este un stat membru al Alianţei Nord Atlantice, este protejată de Tratatul de la Washington, de articolul 5, există o prezenţă consistentă a Statelor Unite pe teritoriul României şi a altor aliaţi care participă la măsurile de reasigurare pe care le-a decis NATO încă de la summit-ul din Marea Britanie de anul trecut. Continuăm cu aceste măsuri de reasigurare, cu exerciţiile pe care le desfăşurăm, chiar şi în aceste zile, şi cu siguranţă aţi ascultat zilele trecute şi poziţiile exprimate de către asistentul secretarului de stat american, Frank Rose, şi de către secretarul general adjunct al NATO, domnul Vershbow – nu sunt motive de îngrijorare.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.