Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Avem o hotărâre definitivă a Instanţei Supreme. Cine, când şi cum o va pune în aplicare? | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Politic » Avem o hotărâre definitivă a Instanţei Supreme. Cine, când şi cum o va pune în aplicare?
Avem o hotărâre definitivă a Instanţei Supreme. Cine, când şi cum o va pune în aplicare?

Avem o hotărâre definitivă a Instanţei Supreme. Cine, când şi cum o va pune în aplicare?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi Consiliul Judeţean (CJ) Harghita împotriva deciziei Curţii de Apel Târgu-Mureş care constata că arborarea drapelului secuiesc este discriminatorie pentru românii din Harghita. Decizia, luată săptămâna trecută, este irevocabilă.

În hotărârea menţionată a Curţii de Apel Târgu-Mureş din 9 aprilie 2013 se constata, de asemenea, că afirmaţia preşedintelui CJ Harghita „drapelul (n.n. – judeţului) este al ţinutului secuiesc” este o faptă discriminatorie. Acţiunea în instanţă a fost intentată după ce CNCD, printr-o hotărâre luată în 2012, a decis că arborarea drapelului judeţului Harghita (cunoscut ca steagul secuiesc), în data de 15 martie 2010, cât şi afirmaţia preşedintelui CJ, Borboly Csaba, făcută cu acea ocazie, nu reprezintă discriminare la adresa românilor din judeţ.

Acţiunea a fost înaintată instanţei de Fundaţia Culturală „dr. Miron Cristea”, Asociaţia „Radio Ardealul” şi Asociaţia „Glasul Călimanilor” – toate din Topliţa. Aceleaşi organizaţii neguvernamentale, alături de Dan Tănasă din Sfântu-Gheorghe (care nu a fost parte în proces), au sesizat, anterior, faptele amintite şi CNCD.

În soluţia pe scurt a Curţii se arăta: „Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Harghita, invocată de această parte. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de Consiliul Judeţean Harghita. Admite acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu CNCD şi Consiliul Judeţean Harghita şi, în consecinţă dispune anularea în tot a Hotărârii CNCD nr. 4/11.01.2012, pronunţată în dosarul nr. 22/2010. Constată ca faptă discriminatorie arborarea drapelului judeţului Harghita la data de 15.03.2010, în sensul dispoziţiilor art. 15 din OG nr. 137/2000. Constată ca faptă discriminatorie acţiunea preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita de a afirma la 15.03.2010 că drapelul este al ţinutului secuiesc, în sensul art. 15 din OG nr. 137/2000”.

 

XXX

Bun. După mai bine de patru ani şi jumătate de la întâmplarea amintită, instanţa s-a pronunţat, definitiv. Şi, cum am arătat, a constatat că românii au fost discriminaţi prin arborarea steagului secuiesc (şi sunt, deoarece el flutură încă în acelaşi loc plus atâtea altele). Întrebarea care se pune în momentul de faţă este ce se întâmplă mai departe pentru ca românii să nu fie discriminaţi (cum a constatat instanţa)? Vor fi date jos drapelele secuieşti arborate pe atâtea clădiri publice din judeţ? Cine şi când le va da jos? Căci cei care le-au pus nu par să aibă asemenea gânduri. Mai ales că mai există o decizie definitivă a Curţii de Apel Târgu-Mureş care anula hotărârea CJ Harghita prin care se oficializa steagul respectiv ca drapel al judeţului…

Dacă respectivele steaguri rămân arborate, ce facem cu o altă decizie irevocabilă pe acest subiect, de această dată a Înaltei Curţi? Rămâne fără nici un efect şi această hotărâre? Sau românii au fost discriminaţi numai în 15 martie 2010, când s-a întâmplat fapta sesizată… Iar după aceea nu i-a mai deranjat „steagul secuiesc”.

Ori, poate, va apărea o lege care va permite aceste fapte, cum se tot vehiculează. Şi astfel vom avea răspuns la toate întrebările… (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. România nu este Vestul Sălbatic, unde fiecare putea face oricea dorea el! România este un stat în care funcționează legi valabile pentru toți cetățenii ei, indiferent de originea lor etnică. Legile se fac de reprezentanții tuturor etnicilor, de comun acord. Dacă în Parlament s-ar fi adoptat o lege prin care fiecare etnie ar avea dreptul la un steag pe care să-l arboreze pe CLĂDIRILE STATULUI ROMÂN, atunci cele două doamne ar putea avea dreptate. Dar nu este așa! Etnicii unguri sunt cei care sfidează bunul simț public din România, ei forțând statul să accepte pe clădirile sale publice ceea ce nu a votat Parlamentul! Dreptatea lor (dacă ar exista) nu se face cu ghioaga!
    Care minorități etnice trăitoare în SUA au arborat vreun alt drapel decât cel american pe clădirile publice ale statului?
    Acasă la mine,ungur sau sârb, pot să pun acest steag, dar și atunci în anumite condiții.
    Ce caută steagul Ungariei și steagul secuiesc la hramul mânăstirii Șumuleu din Miercurea Ciuc ? Ați văzut, cumva, la hramul Mitropoliei din Iași, Sfânta Parascheva, sau la pelerinajele din București – Sf.Dumitru și Cluj – mânăstirea Nicula, vreun steag românesc? Nu, desigur!
    Aceasta este o altă obrăznicie și o lovitură de ghioagă aplicată de unguri statului român !
    În concluzie, hotărârea judecătorească trebuie pusă în executare de autoritățile statului român!

Leave a Reply to Vasile Ișan Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.