Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni a sărbătorit împlinirea a zece ani de la înfiinţare, un deceniu pus în slujba cultivării prestigiului şcolii, modelării personalităţilor în formare, promovării valorilor morale, sociale şi culturale
Istorie şi continuitate
Primele asociaţii ale învăţătorilor în judeţul Harghita au apărut în secolul al XIX-lea, potrivit documentelor deţinute de Arhivele Naţionale. Cea dintâi în judeţ şi printre cele mai vechi din ţară a fost întemeiată la Odorheiu Secuiesc, în 1884, înfiinţată de învăţătorul Petre Poştoiu. La constituire avea 93 de membri, iar în 1939 avea 385 de membri. Printre realizările acesteia se numărau Banca învăţătorilor, înfiinţată în 1935, cu 113 membri, Cooperativa de Librărie şi Consum, care avea 102 membri, revista intitulată „Şcoala Practică”, despre care documentele pomenesc că „a dus la lupta pentru dobândirea drepturilor învăţătorilor” şi o Societate de Ajutor Reciproc. În acele vremuri, activitate intensă pe tărâmul educaţiei se derula chiar şi în perioada verii, când la Şcoala Normală din Odorheiu Secuiesc se ţineau cursuri de 30 de zile pentru formarea învăţătorilor.
Asociaţia învăţătorilor de la Miercurea Ciuc s-a înfiinţat în 1925 şi a avut la început 300 de membri, iar în 1939, numărul acestora ajunsese la 412. Având în vedere „absoluta necesitate”, asociaţia a fondat, în 1933, Banca Învăţătorilor, apoi s-au înfiinţat un cor, o echipă de teatru şi una de dansuri. Sub auspiciile Astrei (Asociaţia Transilvăneană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, prima instituţie culturală centrală a românilor din Transilvania), Asociaţia învăţătorilor a avut un rol esenţial în emanciparea culturală şi s-a înfiinţat o bibliotecă cu 870 de volume. Asociaţia avea Casa Învăţătorilor şi o Casă de Odihnă la Băile Harghita, precum şi propria publicaţie trimestrială, denumită „Şcoala Noastră”. Pentru „reîntregirea şi reîmprospătarea cunoştinţelor membrilor Corpului Didactic, s-au ţinut, în 1934, la Gheorgheni, cursuri de 30 de zile, pe timpul verii, unde s-au predat cunoştinţe de specialitate.
„Dacă pornim doar de la acest document, era foarte clar ce anume ne doream noi în momentul constituirii Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni: să ne apropiem cât de cât de ceea ce asociaţiile înfiinţate după 1800 aveau ca şi scop”, a afirmat prof. Elena Mîndru.
Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni s-a constituit în data de 15 noiembrie 2008, ca sucursală a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România (AGIRo), iar în 9 ianuarie 2009 s-a înregistrat ca asociaţie cu personalitate juridică.
Nucleul l-au reprezentat cei 11 membri fondatori, iar în primul an de la constituire au aderat 140 de cadre didactice, în prezent asociaţia având 244 de membri, educatori, învăţători, profesori, directori de şcoală.
Asociaţia şi-a propus, între altele, să recupereze tradiţia asociativă învăţătorească, să cultive spiritul de solidaritate, prestigiul şcolii şi al cadrelor didactice şi să se implice în ameliorarea legislaţiei, a programelor şcolare şi a manualelor. Nu în ultimul rând, să promoveze drepturile şi libertăţile omului, să cultive inteligenţa tinerilor, determinându-i să gândească şi să înţeleagă importanţa drepturilor şi îndatoririlor omului, devenind creatori ai unei lumi mai bune.
„Mi-aş dori ca generaţia nouă să aibă iniţiativă, să ştie, să poată şi să facă educaţia potrivită acestor vremuri şi celor care vor veni, cu dăruire şi cu dedicaţie. Să fie solidari şi să ţină flacăra aprinsă şi în ceea ce priveşte Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni”, a mărturisit preşedintele AÎH.
În cei 10 ani de existenţă, asociaţia a derulat proiecte de formare profesională a cadrelor didactice, a organizat conferinţe şi a participat la schimburi de experienţă cu asociaţiile de profil din alte judeţe.
Proiectele dedicate elevilor reprezintă o preocupare permanentă. Unele sunt consacrate: Festivalul de folclor al copiilor de la Sărmaş – „Tradiţii şi credinţe milenare pe plaiuri harghitene” sau „Şcoala de vacanţă”, care asigură o săptămână de activităţi educative extraşcolare pe parcursul vacanţei de vară, bucurându-se de mare succes în rândul elevilor şi părinţilor lor, ambele ajunse la a X-a ediţie, ori „Şcoala de vară a cadrelor didactice”, la care participă anual 40-50 de dascăli şi formatori din centre universitare.
Au fost concepute şi derulate, de asemenea, proiecte care se adresează părinţilor, sub genericul „Şcoala părinţilor”, constituindu-se în module pe teme considerate absolut necesare: „Cum să devii un părinte mai bun”, „Cum să învingi stresul şi furia”, „Cum comunici eficient cu copilul tău”, „Cum să însoţeşti copilul pe calea dezvoltării sale”, „Cum să fii un partener de încredere în relaţia cu copilul tău?”, „Cum să abordezi pozitiv disciplina copilului tău” ori „Cum să prevenim abuzul şi efectele lui asupra copilului”.
Şi publicaţiile au făcut obiectul preocupărilor AÎH în ultimul deceniu. Ziarul „Dăscăliţa” a ajuns la ediţia cu numărul 22, au fost editate volumele „Strategii didactice interactive”, „Cunoaştere şi intervenţie pedagogică” „101 jocuri didactice Matematică şi Ştiinţă”, precum şi cartea „Ctitori de neam”, care adună în cele trei volume ale sale portrete de educatori, învăţători şi profesori din cele 25 de şcoli din judeţ în care se desfăşoară activitate didactică în limba română.
Anul acesta este unul plin, pe agenda AÎH stând la loc de cinste proiectul educaţional „Ambasadorii limbii şi culturii române”, dedicat Centenarului Marii Uniri, la care participă 14 şcoli din Harghita şi tot atâtea din Republica Moldova.
„Ambasadorii limbii şi culturii române” din Harghita şi Republica Moldova vor sărbători împreună Centenarul Marii Uniri pe 1 Decembrie 2018, alături de românii din Miercurea Ciuc.
DANIELA MEZEY
