Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei: Noi cerem aici, în România, posibilitatea de a ne exprima în limba română;

E un paradox!

Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, ÎPS Ioan Selejan, consideră că existenţa comunităţii româneşti din cele două judeţe depinde de modul în care autorităţile statului îi vor proteja pe românii din zonă şi vor asigura dreptul acestora de a se exprima în limba română.

Înaltul prelat a declarat că se observă o încercare din partea unor autorităţi şi persoane „de a îngrădi graiul românesc” în această zonă.

„Încă zece ani va mai fi (n.r.: comunitatea românească), dar totul va depinde de cum autorităţile şi conducerea statului român vor proteja această etnie românească din această zonă. Adică protejându-ne pe noi, asigurându-ne drepturile de a ne exprima în limba română. Deci, e un paradox. Noi cerem aici, în România, posibilitatea de a ne exprima în limba română. În alte părţi, minorităţile cer dreptul de a se exprima în limba maternă. La ora actuală se observă un asalt, o forţare din partea a unor oameni şi autorităţi prin care se încearcă uşor-uşor îngrădirea graiului românesc în această zonă, atât la nivel de autoritate, cât şi la nivel particular”, a declarat  ÎPS Ioan Selejan. Acesta a dat exemplul unor anunţuri de angajare care au apărut în presa locală în urmă cu câţiva ani când se solicita cunoaşterea limbii maghiare chiar şi pentru un post de instalator sau muncitor necalificat.

În legătură cu faptul că tinerii de etnie română nu se mai întorc în zonă iar adulţii încep să se mute în alte judeţe, arhiepiscopul consideră că este vorba de un adevărat exod, cu consecinţe serioase asupra comunităţii româneşti.

„Cuvântul nu este mare, putem vorbi chiar şi de un exod al tinerilor din această zonă şi al intelectualilor în general şi cred, după umilele mele cunoştinţe, că judeţele Covasna şi Harghita au cel mai puţin număr de intelectuali pe cap de locuitor. Ori, este foarte clar că o societate are nevoie şi de palma de lucru, de braţul de muncă efectiv, dar ştim că o societate este trasă înainte, este ridicată pe culmi de cultură, civilizaţie, tehnică prin intelectuali. Pentru că ei sunt aceia care trudesc cu mintea (…) şi încearcă să facă mai bine pentru ceilalţi, pentru confraţii lor”, a punctat ÎPS Ioan.

Înaltul prelat a precizat că la nivelul judeţului Harghita există o colaborare foarte bună cu Consiliul Judeţean, dar la nivelul autorităţilor centrale problemele de fond nu sunt rezolvate.

„A rezolva numai nişte probleme strict punctuale nu este un lucru rău, dar problema este a conceptului general al fiecărei zone din ţara aceasta, nu numai Covasna şi Harghita”, a explicat Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei.

Despre situaţia comunităţii româneşti din cele două judeţe, la 20 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe, atât din punctul de vedere al refacerii bisericilor distruse sau abandonate, cât şi al întăririi spirituale a credincioşilor, ÎPS Ioan a spus că acum există loc pentru rugă şi că acest lucru ajută la creşterea coeziunii în comunitate.

„Din mila lui Dumnezeu, la această dată, în ceea ce priveşte refacerea şi construirea de biserici şi de mănăstiri suntem într-un punct aproape de finalitate. Mai avem doar două biserici de mănăstiri care sunt în construcţie, restul parohiilor şi mănăstirile, în general, au lăcaşuri de cult. Deci, putem spune că, la această dată, pentru românii din Covasna şi Harghita numărul lăcaşurilor de cult şi al mănăstirilor este satisfăcător, că este loc pentru rugă. Aceste biserici şi mănăstiri au contribuit şi contribuie pe mai departe la creşterea coeziunii în comunităţile noastre româneşti şi o mai bună cunoaştere a românilor dintr-o parte şi alta a acestei zone”, a afirmat ÎPS Ioan

Acesta a adăugat că pe măsură ce scad cheltuielile cu construcţiile de biserici, Episcopia se va îndrepta către activităţi culturale şi sociale, care vizează persoanele aflate în nevoie, indiferent de etnie.

„În activităţile noastre sociale nu am făcut diferenţă etnică şi aici putem să spunem (…) că şi iarna aceasta am ajutat copiii de la mai multe şcoli (…) cu o masă de iarnă şi printre şcolile ajutate se numără şi o şcoală de rromi, unde învaţă peste 70 de copii. În momentul în care am început programul cu o masă caldă pentru ei, în şcoală erau doar 30 de copii şi, la două zile după program, deja erau 63 de copii la şcoală. Deci, spre aceste activităţi dorim să ne îndreptăm mai departe”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.

La sosirea în zonă a ÎPS Ioan, în 1994, ca păstor al comunităţii româneşti, multe biserici erau ruinate, unele dintre ele fiind transformate în depozite de gunoi, motiv pentru care s-a dus o muncă susţinută pentru repararea şi renovarea bisericilor existente şi pentru înălţarea altora noi.

Potrivit datelor statistice, în cei aproape 20 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei au fost construite peste 30 de biserici, 6 mănăstiri şi schituri şi 20 de case parohiale, fiind reparate peste 130 de biserici. De asemenea au fost reparate aproape 60 de case parohiale şi au fost pictate sau repictate aproximativ 40 de biserici, fiind ridicate patru capele militare şi fiind amenajate două capele şcolare şi câte o capelă la Spitalul din Topliţa şi la Penitenciarul Miercurea-Ciuc.

Prin grija ÎPS Ioan, pe locul bisericilor dărâmate în perioada 1940-1989, cele mai multe după Dictatul de la Viena, au fost ridicate cruci la Căpeni, Comolău, Vârghiş, judeţul Covasna, şi au fost rezidite bisericile aflate în ruină de la Herculian şi Doboşeni, judeţul Covasna. (Agerpres)

Comentarii:

comentarii