Aproximativ 1.000 de pomi de Crăciun, oferiţi spre vânzare de Direcţia Silvică Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 26 octombrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Aproximativ 1.000 de pomi de Crăciun, oferiţi spre vânzare de Direcţia Silvică Harghita
Aproximativ 1.000 de pomi de Crăciun, oferiţi spre vânzare de Direcţia Silvică Harghita

Aproximativ 1.000 de pomi de Crăciun, oferiţi spre vânzare de Direcţia Silvică Harghita

Direcţia Silvică (DS) Harghita oferă spre comercializare, în acest an, prin cele cinci ocoale silvice din subordinea instituţiei – Tulgheş, Borsec, Topliţa, Miercurea-Ciuc şi Homorod – aproximativ 1.000 de pomi de Crăciun, la fel ca şi anul trecut. Preţul acestor pomi de Crăciun a rămas neschimbat faţă de 2015, variind între 20 de lei şi 30 de lei, fără TVA, în funcţie de înălţimea lor.

„Se apropie sărbătorile de iarnă şi, bineînţeles, tema următoarelor săptămâni va fi, pe de o parte, valorificarea pomilor de Crăciun de către instituţiile care au această posibilitate şi dreptul legal de a valorifica şi, pe de altă parte, de cumpărarea unui pom de Crăciun de către fiecare dintre noi”, a spus directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică.

Acesta a declarat că, la fel ca şi în ceilalţi ani, aceşti pomi sunt destinaţi populaţiei locale, care nu are suprafeţe forestiere sau păşuni împădurite în proprietate şi nu are posibilitatea să-şi achiziţioneze un pom de Crăciun. Potrivit ing. Cătălin Mutică, numărul de pomi de Crăciun puşi în vânzare nu este unul mare, însă „am reglat acest plan de recoltare faţă de cererea pe care am resimţit-o în fiecare an”.

În acest an, Direcţia Silvică Harghita va recolta doar pomi din specia brad, iar preţurile fără TVA vor fi, în funcţie de înălţime, următoarele: până la 1,30 metri – 20 de lei; între 1,30 m şi 2 metri – 25 de lei; până la 3 metri – 30 de lei.

 Chiar dacă cererea de pomi de Crăciun a scăzut în fiecare an, şeful DS Harghita e de părere că, în ciuda multor opinii, brazii cumpăraţi de la o instituţie silvică reprezintă soluţia cea mai ecologică  

Ing. Cătălin Mutică a spus că în ultimii ani cererea pentru brazi de Crăciun oferiţi de DS Harghita a scăzut foarte mult, datorită faptului că au apărut şi alte surse de cumpărare a pomului de Crăciun, sub alte forme. Totuşi, susţine directorul DS, „pomul de Crăciun cumpărat de la o instituţie silvică, un ocol silvic, pom care provine din fondul forestier şi este recoltat în mod legal, contrar multor opinii, reprezintă cea mai ecologică formă de a utiliza pomul de Crăciun pe perioada sărbătorilor din luna decembrie”.

Acesta a explicat că în ultimul timp s-au publicat mai multe studii din care reiese că alternativele la pomii de Crăciun clasici produc, în mod indirect, mult mai multă poluare.

Astfel, pomii artificiali sunt construiţi, în marea majoritate, din plastic. Iar plasticul este un material care poluează foarte mult şi nu este biodegradabil. Pe de altă parte, marea majoritate a brazilor artificiali se fabrică în ţări precum China, unde forţa de muncă este foarte ieftină, însă cheltuielile de transport sunt foarte mari. Şi transportul, indiferent pe ce cale, creează foarte multă poluare. Astfel, arăta ing. Cătălin Mutică, toate aceste inconveniente însumate arată că de fapt utilizarea pomilor de Crăciun din plastic poluează mult mai mult şi produce efecte indirecte negative mult mai mari decât recoltarea unor pomi de Crăciun din pădure.

Referitor la brazii de Crăciun plantaţi în acest scop în pepiniere speciale, pe care îi vedem în supermarket-uri, directorul DS a explicat că sunt pomi care folosesc foarte multe substanţe chimice pentru a-şi dezvolta ramurile bogat, iar aceste substanţe chimice, bineînţeles, sunt poluante.

 Brazii de Crăciun sunt colectaţi din fondul forestier sub forma unor lucrări de curăţire

Pe de altă parte, şeful DS a spus că trebuie să se ştie că atât molidul, cât şi bradul au o capacitate de regenerare foarte puternică, iar recoltarea lor din fondul forestier în condiţii legale, în scopul de a fi folosiţi ca pomi de Crăciun, nu poate să producă un dezechilibru atât de mare încât să afecteze procesul de regenerare pe suprafaţa respectivă în viitor. De asemenea, „în general se recoltează sub forma de lucrări de îngrijire, curăţiri în special, lucrări care oricum se făceau în timpul anului şi dacă sunt programate o parte din ele în lunile noiembrie şi decembrie cu atât mai mult pot fi folosiţi ca pomi de Crăciun”.

Ing. Cătălin Mutică a mai precizat că foarte multă lume critică impactul pe care îl are exploatarea forestieră, recoltarea oricărui produs specific fondului forestier din natură, asupra mediului. „Înţelegem că se promovează foarte mult conservarea mediului natural, însă există şi activităţi în legătură cu pădurea care practic sunt istorie. Fondul forestier trebuie să-şi aibă aportul pe care l-a avut dintotdeauna, cu cele două funcţii importante: funcţia de protecţie şi funcţia de producţie. Iar mai nou este foarte mult adusă în discuţie şi reconsiderată funcţia socială, impactul social pe care îl are fondul forestier asupra comunităţii”, a conchis directorul DS Harghita. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.