Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Cele 690 de doze de vaccin, solicitate de părinţi în perioada 2017-2018 prin Programul naţional de vaccinare gratuită a fetelor cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani, au fost distribuite medicilor de familie, care le vor administra beneficiarelor.
Dr. Tar Gyönyi, directoarea executivă a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, a precizat că vor primi dozele de vaccin anti-HPV gratuit, solicitat medicilor de familie pe baza formularelor tip completate şi semnate de părinţi, inclusiv fetele care au depăşit vârsta de 14 ani, dacă familia a solicitat vaccinul în perioada amintită (2017-2018). Chiar şi copilele pentru care familia a procurat vaccinul din surse proprii şi a început vaccinarea, dar nu au finalizat-o. Metodologia de vaccinare prevede administrarea a două doze în cazul fetelor până la 14 ani, iar la cele care au depăşit această vârstă trei doze, pentru asigurarea unei acoperiri corespunzătoare la nivel de antigene.
Numărul dozelor solicitate de părinţi şi ajunse până acum în judeţ acoperă în jur de 10% din totalul fetelor cu vârste între 11 şi 14 ani din Harghita îndreptăţite să primească gratuit vaccinul care le-ar proteja de apariţia unui cancer de col uterin. „Într-un an sunt patru generaţii de fetiţe, ceea ce înseamnă că ar trebui vaccinate gratuit în primă fază 6.000 de fete în judeţul nostru. Din păcate, asta arată nivelul nostru scăzut de conştienţă şi de educaţie sanitară”, a afirmat dr. Tar.
E bine de ştiut că odată cu administrarea vaccinului anti-HPV, medicii de familie colectează şi chestionarele pentru accesul la doze gratuite în 2020.
Cât priveşte solicitările aferente anului trecut, au fost înregistrate cereri pentru mai mult de 500 de doze de vaccin anti-HPV, comandă care, potrivit directoarei DSP Harghita, ar urmă să fie primită cel mai probabil „după ce Ministerul Sănătăţii va organiza o nouă licitaţie”, împreună cu cererile care se colectează anul acesta.
Lipsa de informare generează reticenţe
În urmă cu 12 ani, România se număra printre primele ţări care introduceau vaccinarea gratuită împotriva infecţiei cu HPV (Human Papilloma Virus), una dintre cele mai răspândite boli cu transmitere sexuală şi principala cauză a cancerului de col uterin, maladie care înregistrează printre cele mai mari rate de îmbolnăvire şi de mortalitate în România şi în Europa.
Era o iniţiativă „precoce şi pozitivă în accepţiunea mea ca om de Sănătate Publică, ar fi fost un pas de lăudat în istoria medicală a României, dar a ajuns să fie compromisă de oameni de presă şi chiar de profesionişti, unii din neştiinţă, alţii din interese, sacrificând un lucru pozitiv, care ar fi avut un impact major în viaţa femeilor”, îşi aminteşte dr. Tar Gyöngyi.
Ministerul Sănătăţii a cumpărat în 2008, pentru campania gratuită de vaccinare, cantitatea integrală de vaccin necesară pentru doi ani. Nefiind însoţită şi de o campanie de informare şi conştientizare a publicului cu privire la pericolul reprezentat de HPV şi la protecţia oferită de vaccin, acţiunea de vaccinare a fost un eşec, iar suma, deloc de neglijat, cheltuită pentru vaccinul anti-HPV a fost „aruncată” odată cu dozele achiziţionate, la gunoi, în containerele pentru deşeuri medicale periculoase. Ba chiar s-a plătit şi pentru neutralizarea vaccinului. „A fost un mare eşec, care nu ar fi trebuit să se întâmple. (…) Prin faptul că nu lucrăm bine, producem pacienţi mai în vârstă cu boli degenerative, deci nevoi mai mari de fonduri. De atunci şi până de curând nu s-a mai achiziţionat vaccinul, nu a mai existat curajul necesar din partea vreunui decident să pună bani la acest proiect. S-a pierdut şi încrederea, chiar şi medicii de familie au neglijat informarea părinţilor, considerând că nu se va mai realiza (vreodată – n.a.) acest proiect naţional”, a explicat directoarea DSP Harghita.
Dr. Tar ne aminteşte că şi în privinţa screening-ului pentru cancerul de col uterin stăm prost, înregistrându-se „o prezentare sub aşteptări şi sub nivelul pe care îl presupune situaţia României în statisticile” de profil.
Potrivit datelor deţinute şi furnizate de DSP Harghita, dacă în urmă cu opt ani numărul cazurilor de cancer de col uterin înregistrate în judeţ era de 352, anual s-au înregistrat creşteri, ajungându-se la 486 de cazuri consemnate anul trecut.
„Prevalenţa cancerului de col uterin este în creştere, este un fenomen care necesită intervenţie. Programul naţional de vaccinare gratuită anti-HPV este binevenit şi de ajutor”, a subliniat directoarea DSP Harghita.
Dr. Tar face apel la medicii de familie, să se implice în derularea acestui program, să îi contacteze pe părinţii fetelor care beneficiază de gratuitate, să le explice şi să-i convingă că vaccinarea anti-HPV este spre binele copiilor lor. „Vaccinarea înseamnă salvarea vieţii. Sunt mame care s-au revoltat, susţinând că la 11 ani fata lor nu îşi începe viaţa sexuală. Nu este cazul să generalizăm, dar unele (copile – n.a.) o fac, pentru că vedem şi naşteri la 11-12 ani din păcate. (…) Chiar dacă efectele vaccinării nu sunt vizibile imediat, în ani, beneficiile sunt nemăsurate”, prin scăderea mortalităţii prin cancer de col uterin, a explicat sursa citată.
Trebuie spus şi că vaccinul anti-HPV nu este la îndemâna oricui, o singură doză costă în jur de 600 de lei, în condiţiile în care unei copile trebuie să îi fie administrate cel puţin două doze, care ar putea fi obţinute gratuit prin Programul naţional de vaccinare.
Potrivit Centrului Naţional de Evaluare şi Promovare a Stării de Sănătate, România se află pe primul loc între ţările Uniunii Europene (UE) în privinţa incidenţei (34,9 cazuri noi la 100.000 de femei) şi a mortalităţii prin cancer de col uterin (14,2 decese la 100.000 de femei), ambele standardizate la nivelul UE. Rata este de 20 de ori mai ridicată decât a Islandei, ţara cu cele mai puţine decese şi de patru ori mai mare faţă de media UE, un procent de 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin din Europa provenind din România. Specialiştii în Sănătate Publică susţin că informarea despre riscul cancerului de col uterin nu este suficientă în ţara noastră, iar conştientizarea cauzelor acestei maladii şi aplicarea metodelor de prevenţie, ce pot diminua cu 80% riscul de cancer de col uterin, trebuie să capete proporţii de masă.
În ţările occidentale din Europa de Vest, dar şi în SUA vaccinul anti-HPV se administrează şi băieţilor, înainte de a-şi începe viaţa sexuală, ei fiind în egală măsură purtători care pot propaga infecţia.
DANIELA MEZEY
