Aproape 2.000 de copii din Harghita au cel puţin un părinte în străinătate | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 6 decembrie 2021
Home » Societate » Aproape 2.000 de copii din Harghita au cel puţin un părinte în străinătate
Aproape 2.000 de copii din Harghita au cel puţin un părinte în străinătate

Aproape 2.000 de copii din Harghita au cel puţin un părinte în străinătate

Copiii lăsaţi în grija rudelor, tutorilor sau singuri acasă, în urma migraţiei pentru muncă în străinătate a unuia sau ambilor părinţi, reprezintă un fenomen de amploare în România postcomunistă, iar Harghita nu face excepţie

Lipsa locurilor de muncă îi determină pe tot mai mulţi locuitori ai judeţului să ia calea străinătăţii. Muncesc în Ungaria, în Anglia, în Germania, în Franţa şi în alte state ale Uniunii Europene, ca să le ofere celor rămaşi acasă un trai mai bun. Raportul privind starea învăţământului din judeţul Harghita în anul şcolar 2018-2019 arată că 1.916 copii aveau părinţi plecaţi în străinătate. Mai mult de jumătate dintre aceştia îşi văd tatăl la sărbători, în jur de 23% cresc fără mama, aflată la muncă în afara ţării, iar 202 copii sunt în situaţia de a creşte departe de ambii părinţi. Veniturile astfel obţinute nu compensează lipsa acestora şi mai ales efectele pe termen lung ale absenţei lor, atenţionează sociologii. Plecarea părinţilor îi afectează profund în special pe cei mici, iar la nivelul judeţului Harghita preşcolarii şi micuţii care învaţă în ciclul primar deţin primul loc în topul copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate. „Trăiesc tot felul de sentimente, de tristeţe, de deznădejde, de speranţă, de bucurie când vorbesc cu ei, trec printr-o gamă variată de sentimente aceşti copii. Tutorele se ocupă de ei, dar părintele este părinte, nimeni nu îl poate înlocui. Oricât de bun ar fi acel om, ataşamentul faţă de părinte este foarte mare, este altceva”, a explicat Lucica Erdei, inspectoare şcolară pentru activităţi extraşcolare la ISJ Harghita. Copiii lăsaţi în grija rudelor sau a apropiaţilor se integrează mai greu, ajung să se izoleze, să aibă rezultate şcolare mai slabe, se simt abandonaţi, trişti, culminând cu o depresie şi de cele mai multe ori au nevoie de ajutorul specialiştilor, susţin psihologii.

Mai avem în judeţ aproape 600 de elevi de nivel gimnazial şi încă atâţia liceeni şi elevi de la şcoli profesionale ai căror părinţi lucrează în străinătate. Chiar dacă sunt mai mari, nu le este nici lor uşor. „Avem un program de consiliere pentru aceşti copii. În fiecare şcoală, diriginţii deţin situaţia copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, există câte un psiholog, un profesor consilier care se ocupă de ei. La nivel judeţean, avem un program cu tipuri de activităţi care se pot organiza pentru aceşti copii şi se organizează. Unele şcoli, unde învaţă mai mulţi copii cu părinţi plecaţi în străinătate, la Bălan, de exemplu, sau la Satu Mare, şi-au scris propriul lor proiect”, a adăugat insp. şc. Lucica Erdei.

La şcoala gimnazială „Nagy Imre” din Miercurea Ciuc, ne spune psiholog Geréd Piroska, există programe individuale şi de grup pentru copiii afectaţi de absenţa îndelungată a părinţilor, precum şi diferite evenimente organizate special pentru ei. Copiii sunt urmăriţi pe întreg parcursul anului şcolar, nu numai de profesori, ci şi de părinţii lor plecaţi, care manifestă un interes constant. „Copiii de la şcoala noastră au tutori foarte bine aleşi, care se ocupă mult de ei. Dacă sesizăm probleme, îi sunăm şi ei merg cu copiii la consiliere; dar nu am avut multe astfel de cazuri. (…) Şi cu părinţii copiilor avem o relaţie foarte bună, ne sună o dată pe lună sau la două săptămâni şi se interesează cum învaţă, cum se comportă, iar noi le trimitem notele copiilor şi absenţele lor. Ei comunică foarte des şi cu copiii, elevii ne-au spus că vorbesc aproape în fiecare zi cu părinţii plecaţi”, a afirmat Geréd Piroska.

Deopotrivă, Inspectoratul Şcolar Judeţean, mai multe fundaţii şi organizaţii neguvernamentale acordă un interes aparte copiilor harghiteni ai căror părinţi au migrat în căutarea unui job mai bine plătit. Li se sărbătoresc zilele de naştere, se organizează diverse activităţi extraşcolare pentru ei, iar acum, în perioada sărbătorilor de iarnă, sunt cooptaţi în diferite acţiuni. „Ei primesc pachete de la diferite ONG-uri şi fundaţii, totul se organizează într-un cadru festiv, să simtă că nu sunt singuri”, menţionează dna inspectoare şcolară Bartolf Hedwig. Remarcă şi faptul că, din fericire, în foarte multe cazuri, părinţii se întorc acasă de sărbătorile religioase mari şi sărbătoresc împreună cu copiii Crăciunul, unii chiar şi Anul Nou. „Situaţia se echilibrează cât de cât, copiii îşi văd părinţii şi le este mai bine. Nu este totuna să fii tot timpul lângă copilul tău sau numai din când în când, atunci când ţi se dă concediu de acolo, de unde munceşti”, explică prof. Bartolf.

Indiferent de la ce nivel, profesorii şi experţii caută soluţii pentru eficientizarea activităţii de educare a elevilor cu părinţi plecaţi în străinătate, nu numai la nivel teoretic, ci motivându-i să pună în practică cele învăţate, dezvoltându-le abilităţile de comunicare şi de socializare. În Harghita, situaţia lor este analizată semestrial, iar psihologilor Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, celor de la nivelul unităţilor de învăţământ şi directorilor de şcoli li s-a recomandat să aibă mai multă grijă faţă de aceşti copii, mult mai vulnerabili decât ceilalţi. „Este foarte greu pentru un copil care îşi ştie părinţii plecaţi din ţară să câştige un ban. Nu întotdeauna acei bani pot să aducă alinarea sufletească pe care părintele poate să o ofere. De multe ori, chiar dacă nu ai tot ceea ce îţi trebuie, tot confortul necesar acasă, dacă ai părinţii lângă tine, te simţi mult mai puternic, în stare să faci faţă tuturor provocărilor pe care le întâmpini zi de zi şi din această cauză trebuie să avem toată grija faţă de aceşti copii. Consider că, mai ales acum, în preajma sărbătorilor de Crăciun, este bine să-i atragem la diferite festivităţi, la împodobirea bradului împreună cu familia educaţională de la şcoală, suplinind-o pe cea care lipseşte de acasă, să facem gesturi simbolice, un cadou şi chiar dacă nu este costisitor, are valoare simbolică. Este foarte important ca ei să ştie că nu sunt abandonaţi, ci că sunt în mijlocul unei societăţi şi că au cui să se adreseze, atunci când au o problemă. Învăţătorul sau profesorul este părintele spiritual al elevului, care trebuie să-i stea la dispoziţie şi să-l ajute ori de câte ori are nevoie”, a conchis inspectorul şcolar general adjunct, prof.dr. Cristinel Glodeanu.

Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, anul trecut, la nivel naţional, aproximativ 100.000 de copii aveau părinţi plecaţi la muncă în afara ţării. Dintre aceştia, peste 18.000 nu aveau niciun părinte în ţară şi mai mult de 13.000 aveau unicul părinte plecat în străinătate, să câştige bani pentru a-şi întreţine familia rămasă acasă.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.