Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Aparent hotărâtă, iarna şi-a pregătit bagajele pentru vacanţă… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Aparent hotărâtă, iarna şi-a pregătit bagajele pentru vacanţă…
Aparent hotărâtă, iarna şi-a pregătit bagajele pentru vacanţă…

Aparent hotărâtă, iarna şi-a pregătit bagajele pentru vacanţă…

Cu toate acestea, crede inginerul Török Eugen, directorul executiv al DA Harghita, fermierii vor putea depista urmele trecerii ei prin aceste locuri abia după Ziua Sfântului Gheorghe…

 

Până atunci, în prag de primăvară, domnia sa vine cu o veste bună: culturile semănate în toamnă au început să-şi revină! Frumoase, cu o răsărire uniformă, o densitate şi o înfrăţire corespunzătoare pentru zona noastră, cele 10.800 ha însămânţate cu grâu, 650 ha cu secară, 700 ha cu triticale şi 250 ha cu orz, le-au dat la un moment dat agricultorilor emoţii mari. Şi asta întrucât, în prima decadă a lunii ianuarie, când s-au înregistrat pe alocuri minus 16, minus 20,2 grade Celsius, fără zăpadă, nimeni nu mai credea că aceste culturi vor supravieţui, în condiţiile în care, nu puţine parcele, arătau ca arse. „Eram speriaţi cu toţii, producători şi specialişti deopotrivă, pentru că ceea ce vedeam nu promitea nimic bun. Lanurile cele mai frumoase erau şi cele mai pârjolite, iar întrebarea pe care ne-o puneam atunci era dacă, din nodul de înfrăţire, vor mai avea plantele puterea să-şi revină. Spre bucuria noastră, dătătoare de speranţă, de mai bine de două săptămâni ele au înverzit. Sigur, o oarecare pierdere va fi, dar nu atât de mare cum am anticipat la vremea aceea, plantele demonstrând că se pot acomoda treptat la schimbările climatice”.

Cu sublinierea că secara a trecut mai bine peste capricioasa iarnă, iar triticalele au fost atinse nesemnificativ, d-l Török s-a oprit puţin mai mult asupra orzului de toamnă, pus sub brazdă în zona Ciucului. O zonă în care, cu vreo 3-4 ani în urmă, oamenii au decis să-i aloce o parte din arabil, deoarece producea mai mult decât orzoaica de primăvară. Şi rezultatele obţinute i-au încurajat, numai că acum ghinionul le-a aţinut calea, gerul şi lipsa zăpezii lăsându-şi amprenta pe aceste culturi mai mult decât prin alte părţi ale judeţului!

Revenind la grâu, l-am rugat pe domnul director să-mi spună de unde îşi procură fermierii sămânţa, pentru că, după cum bine se ştie, ce se obţine în judeţ nu satisface nici pe departe cererea. Aşa am aflat că, în condiţiile liberalizării pieţei, ea ajunge aici „de peste tot”, situaţie care, în opinia specialistului, ar trebui regândită, având în vedere faptul că soiurile create în ţară, în special cele de la Turda, sunt mai rezistente. Şi cum nu există încă un soi ideal, e posibil ca şi acestea să fie mai sensibile la rugină şi secetă, dar mai rezistente la ger, lucru important de ştiut având în vedere specificul locului.

Cu convingerea că cercetarea în domeniu ar putea schimba în bine totul, dacă nu s-ar confrunta cu o subfinanţare, interlocutorul meu a mai evidenţiat în context preocupările actualului ministru al Agriculturii privind revigorarea staţiunilor de cercetare, accentuând totodată ideea că nici un soi nu ar trebui introdus în cultură fără a fi în prealabil testat, cu respectarea ca la carte a tuturor normelor tehnice specifice acestei proceduri.

Cât priveşte perspectiva apropiată, ing. Török le recomandă celor ce au pus sub brazdă seminţe în toamnă să urmărească evoluţia vremii şi, dacă nu plouă, să înceapă fertilizările, pentru că plantele au suferit un pic şi au nevoie de un plus de hrană.

Cu gândul că pericolul de îngheţ încă nu a trecut, specialistul din faţa mea a mai spus că, dacă s-ar întâmpla ca temperaturile să coboare alarmant în perioada următoare, plantele ar avea mult de suferit, deoarece, odată cu reintrarea în vegetaţie, capacitatea lor de a rezista scade.

Oricum agricultorii ar fi bine să fie precauţi în legătură cu ceea ce au de gând să facă şi să prindă momentul în care pot depista urmele iernii prin culturile de toamnă, moment marcat, în credinţa populară, de Ziua Sfântului Gheorghe.

Şi dacă pe câmp fertilizările ar trebui să intre în actualitate şi chiar să capete în ritm, în livezile de pomi şi arbuşti fructiferi ar trebui începute tăierile, lucrări ce „reglează producţia şi exclud ciclicitatea”, odată cu ele fiind eliminate şi crengile bolnave.

Având în vedere că unii pomicultori mai puţin experimentaţi se tem să le facă pentru a nu greşi, ing. Török recurge la un sfat, pe care cândva l-a primit şi domnia sa de la un specialist în domeniu: „Mai bine e să greşeşti, decât să nu le faci deloc!”.

Tot în acelaşi sector, la graniţa dintre iarnă şi primăvară se fac şi tratamentele specifice, care distrug dăunătorii ce au iernat pe pomi.

Cu regretul că soarta grajdurilor din fostele CAP au împărtăşit-o şi livezile, distruse parcă din ciudă pentru sistemul în care s-au născut, d-l Török a mai accentuat interesul care există la nivel decizional înalt pentru revigorarea pomiculturii prin reconversie, după modelul viticulturii, care, în ciclul anterior de accesare a fondurilor europene, s-a dovedit a fi un succes, şi speră ca lucrurile să apuce pe calea cea bună.

Să dea Domnul ca această speranţă să se împlinească, cu atât mai mult cu cât în judeţ există, parcă pentru a-i stimula pe pomicultori, vreo 7-8 unităţi manufacturiere de producere a sucurilor naturale din mere, în amestec cu morcov şi sfeclă roşie, care se bucură deja de mare trecere printre consumatori…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.