Almanahul GRAI ROMÂNESC, un eveniment editorial | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 21 octombrie 2020
Home » Cultură » Almanahul GRAI ROMÂNESC, un eveniment editorial
Almanahul GRAI ROMÂNESC, un eveniment editorial

Almanahul GRAI ROMÂNESC, un eveniment editorial

Celebrând 20 de ani de la înfiinţarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe, instituţie de cultură aflată în subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Editura Grai Românesc din Miercurea-Ciuc a publicat „Almanahul GRAI ROMÂNESC – 2016”, continuând, astfel, tradiţia deschisă prin editarea unui prim almanah, la împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea acestui lăcaş de cultură şi spiritualitate, cu binecuvântarea ÎPS Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, şi a PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Ambele volume cuprind informaţii bogate şi variate privind activitatea Centrului Ecleziastic, pe mai multe paliere, multiplele demersuri pentru dezvoltarea culturii româneşti în arealul sud-estului Transilvaniei, şi colaborările acestei instituţii cu diverşi parteneri.

Din punct de vedere structural, Almanahul editat în 2016 cuprinde Mesajul de binecuvântare al PS Andrei Moldovan, urmat de Cuvântul înainte semnat de ceilalţi editori şi un număr de şase capitole, riguros şi bine-sistematizate, cu titluri sugestive ce trimit la conţinutul ideatic, pregătind orizontul de aşteptare al cititorului.

Primul capitol intitulat „Biserică şi societate la izvoarele Oltului şi Mureşului” este o sinteză ce aduce în prim-plan câteva repere ale slujirii ierarhilor ce au păstorit şi păstoresc credincioşii români ortodocşi din Covasna şi Harghita, interviuri şi articole ce redau implicarea ÎPS Ioan Selejan şi a PS Andrei în revigorarea vieţii culturale, sociale, civice, pastorale din Eparhia Munţilor, precum şi activitatea pastorală şi misionară a celor doi vrednici de laudă ierarhi.

Impresionant este interviul acordat de ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, în prezent Mitropolitul Banatului, publicistei Gina Ştefan, din care aflăm „cum a reuşit ÎPS Ioan Selejan să reconstruiască bisericile distruse, să ridice unele noi şi să fie permanent alături de românii de aici”.

În acelaşi capitol ne atrage atenţia, în mod deosebit, şi articolul semnat de preot Eugen-Teodor Bijec, consilier administrativ bisericesc, referitor la „rodnicul an de slujire chiriarhală a PS Andrei”, în care sunt redate aspecte importante, prezentate cu ocazia aniversării întronizării PS Andrei, la 15 februarie 2016. În acest articol sunt cuprinse succint „roade ale activităţii şi pastoraţiei PS Andrei, în primul an de păstorire chiriarhală”, roade care se văd atât de limpede azi „atât în ceea ce priveşte patrimoniul bisericesc, cât, mai ales, Biserica vie a credincioşilor ce stau împreună cu preoţii lor în lumina iubirii de Dumnezeu şi de om”.

Desigur că autorul nu uită nici de activitatea socială, nici de cea culturală şi editorială, făcând multe precizări: „activitatea culturală şi editorială s-a concretizat prin organizarea a 22 de manifestări culturale şi ştiinţifice, prin editarea a 27 de volume apărute la Editurile Grai Românesc şi Eurocarpatica, publicarea a 19 studii de specialitate şi a 75 de articole referitoare la problematica identitară a românilor din Arcul intracarpatic, precum şi prin cele 32 de prezentări de cărţi în cadrul evenimentelor organizate de cele două centre culturale”. Urmează şi alte exemple care susţin afirmaţiile autorului articolului: Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” de la Izvoru-Mureşului, Adunarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Conferinţa pastoral-misionară „2015 – Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii azi şi Anul Comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii”.

Tot în acest prim capitol, cititorul va remarca, după prezentarea itinerariilor pastorale ale PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, interviul acordat de PS Andrei publicistului Ioan Longin Popescu, de la revista Formula AS, în care ne mărturiseşte gândul cu care a pornit la drum pentru împlinirea sfintei sale misiuni: „Am primit această moştenire ca pe o sfântă ascultare (…) dând slavă lui Dumnezeu că avem oameni cumsecade”. Bineînţeles că interviul atrage atenţia cititorului fiindcă sunt cuprinse aici frumoase gânduri şi rostiri de suflet, de trăire şi de simţire românească, ce relevă profunzimea, harul şi dăruirea celui ce slujeşte în numele Domnului.

La fel de interesant şi de captivant este amplul interviu acordat de PS Andrei Moldovan d-lui dr. Constantin Secară, fiindcă reliefează aspecte concrete, punctuale, detalii referitoare la ceea ce s-a realizat în Eparhia Munţilor, prin dragoste de Dumnezeu, trudă şi statornicie: „s-au definitivat şi s-au sfinţit biserici, au fost hirotoniţi preoţi şi instalaţi în posturile vacante”, s-au rânduit lucrurile şi au mers înainte.

Capitolul se încheie cu scurtul mesaj al lui Mihai Târnoveanu adresat PS Andrei, din care redăm doar finalul „Sărutăm Dreapta care ţine Crucea şi Tricolorul Românesc”.

Următorul capitol – „Oază de ortodoxie şi românitate la Curbura Carpaţilor” – este impresionant datorită faptului că are în cuprinsul său mesajele şi mărturiile distinşilor cărturari şi prieteni, colaboratori totodată ai acestei instituţii care poartă amprenta personalităţii fiecăruia, dar, mai ales, care scot în evidenţă, ca o adevărată frescă a comunităţii noastre româneşti, permanenta, asidua şi bogata activitate a Centrului, de-a lungul timpului, angajarea în diverse proiecte, acţiuni, demersuri de conservare şi dezvoltare a spiritualităţii româneşti din acest spaţiu geografic.

Mesajele şi mărturiile, epistolele şi confesiunile din acest capitol sunt semnate de toţi cei ce au vrut să fie alături de noi la ceas de sărbătoare românească. Le mulţumim tuturor celor care semnează în paginile almanahului, pentru toate gândurile frumoase, pentru toate urările de bine şi pentru sprijinul acordat de-a lungul timpului, în realizarea proiectelor Centrului.

Capitolul al treilea – „Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan – două decenii în slujba istoriei, culturii româneşti şi a credinţei ortodoxe în Arcul Intracarpatic” – cuprinde, cu o extraordinară concizie, informaţii referitoare la arhivă, bibliotecă, baza de date a Centrului, dar şi la manifestările culturale, ştiinţifice, religioase organizate de instituţia din Sf. Gheorghe şi în parteneriat cu alte asociaţii, ligi şi fundaţii din această zonă sau din alte părţi ale ţării: Zilele Andrei Şaguna, Zilele Nicolae Colan, Zilele comunei Vâlcele, Colocviul Naţional I.I. Russu, Sesiunea de Comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei”, Universitatea de Vară Izvoru-Mureşului, Zilele Miron Cristea, Zilele Octavian-Codru Tăslăuanu, Sântilia de la Covasna, Sântilia de la Zăbala, festivaluri de colinde, de obiceiuri, concursuri tematice ş.a.

Capitolul următor – „Din activitatea editorială” – conţine aspecte relevante pentru patrimoniul cultural al zonei noastre, ce atestă, pe de o parte, preocupările noastre constante şi, pe de altă parte, bogata activitate a editurii şi a celor două centre, de-a lungul timpului, în care truda, vizionarismul, pasiunea, inteligenţa, talentul, dăruirea, aspiraţia spre cunoaşterea adevărului, a istoriei au avut un rol important în tot ceea ce s-a realizat. Este vorba despre titlurile şi autorii volumelor publicate la Editurile Grai Românesc şi Eurocarpatica, dar şi despre studiile, articolele, recenziile apărute în volumele „Angustia” şi „Acta Carpatica”, anuarele editate în perioada 1996-2016. De asemenea, este publicat indexul alfabetic al tuturor articolelor care au apărut în nr. 1-69 ale revistei Grai Românesc, din 1999 până în 2015. În fond, esenţa unui almanah este exact ceea ce conţine acest capitol, mărturie peste timp că am existat.

Al cincilea capitol – „Istorie cultură şi spiritualitatea românească în Arcul Intracarpatic” – cuprinde studii, eseuri, articole cu tematică diversă, referitoare la istorie, teologie, sociologie, arhivistică, etnografie, comunicări prezentate la diferite sesiuni de comunicări şi simpozioane ale CEDMNC. Nu exagerăm dacă spunem că şi acest capitol este bine-structurat şi realizat, dovedind, de fapt, exact ceea ce spuneam în prezentarea capitolului anterior, numai că de data aceasta exemplele sunt relevante pentru diversitatea temelor abordate şi pentru varietatea de preocupări ale celor ce s-au aplecat asupra problemelor luate în discuţie.

Capitolul final – „Acţiuni de preţuire şi recunoştinţă” – menţionează cercetătorii care au primit „Premiul I.I. Russu”, personalităţile ale căror biografii au apărut în  colecţia „Profesioniştii noştri”, apărută la Editura Eurocarpatica, cetăţenii de onoare ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, scrisorile de mulţumire, de apreciere adresate unor oficialităţi pentru sprijinul acordat Centrului Ecleziastic şi Centrului European de Studii, precum şi colaboratorilor constanţi din ultimii ani.

Din cele prezentate, se poate concluziona că Almanahul Grai Românesc – 2016 are un caracter enciclopedic şi tocmai de aceea apariţia sa trebuie considerată un eveniment editorial pe măsura anvergurii celebrării celor 20 de ani de la înfiinţarea acestui far călăuzitor din Transilvania.

Considerăm potrivit ca la o asemenea sărbătoare să rostim un elogiu cuvântului, autorilor şi, de aceea, încheiem cu câteva versuri sugestive ale lui Virgil Răzeşu, care ne pot reprezenta pe noi, toţi românii de pretutindeni: „Limba română sunt eu,/Am fost zămislit de părinţi/În limba română,/Fiecare celulă a fiinţei mele/pământene/A fost plămădită/În GRAI ROMÂNESC”.

Prof. Ligia-Dalila GHINEA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.