Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Afacerea dubioasă de milioane de euro „Bunurile Private din Ciuc”: Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, amânat din nou | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Afacerea dubioasă de milioane de euro „Bunurile Private din Ciuc”: Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, amânat din nou
Afacerea dubioasă de milioane de euro „Bunurile Private din Ciuc”: Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, amânat din nou

Afacerea dubioasă de milioane de euro „Bunurile Private din Ciuc”: Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, amânat din nou

 Se doreşte casarea hotărârii Judecătoriei Topliţa şi rejudecarea cauzei pe fond n Poziţia vicepreşedintelui Asociaţiei referitor la revendicările de aproximativ 20 de mii de hectare

Al doilea termen din procesul în care se judecă apelul înaintat de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc împotriva unei decizii a Judecătoriei Topliţa a avut loc săptămâna trecută. Judecătoria Topliţa a respins, la jumătatea anului trecut, acţiunea Asociaţiei Composesorale formulată împotriva Comisiei Judeţene pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii au respins, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a unor suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră – la vremea respectivă peste 22 de mii de hectare de păduri ori fâneţe! Următorul termen în acest proces va fi pe 24 februarie a.c.

La fel ca şi la primul termen, amânarea a fost dispusă de Tribunalul Harghita din cauza faptului că răspunsurile la întâmpinare, formulate de Asociaţie, nu au fost comunicate tuturor părţilor implicate în proces.

 

 A fost solicitată proba cu martori

Avocatul Majai László, reprezentantul Asociaţiei, a declarat că a solicitat, în răspunsul la întâmpinare, proba cu martori pentru a dovedi că şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea la instanţa de fond, Judecătoria Topliţa, nu a fost publică, deşi trebuia. Concret, susţine avocatul, delegatul Asociaţiei a fost poftit afară din sală, pe motiv că nu avea delegaţie. „Vreau să dovedesc instanţei printr-o probă de martori că într-adevăr a avut loc această discuţie ca persoana delegată să fie poftită afară. Deci caracterul public al şedinţei a fost violat. (…) Finalitatea este că se anulează hotărârea pentru că nu a fost pronunţată într-o şedinţă publică. Şi atunci se trimite la instanţa de fond pentru a se rejudeca pe fond”, a spus Majai László. Acesta e principalul motiv, a continuat avocatul, „dar noi oricum avem şi motive subsidiare prin care solicităm tot întoarcerea dosarului la Topliţa, deoarece soluţia a fost dată tot pe excepţie. Excepţia calităţii Asociaţiei Composesorale de a solicita aceste terenuri, aşa s-a zis, nefiind continuatorul de drept al vechiului Composesorat”. Majai László a amintit că este o hotărâre a Judecătoriei Miercurea-Ciuc prin care Asociaţia a fost declarată continuatoarea fostei entităţi Bunurile Private din Ciuc, însă sunt trei decizii definitive ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, prin care se spune contrariul.

Avocatul Majai László şi-a exprimat cu această ocazie şi nemulţumirea că încă nu s-a finalizat procesul de inventariere al terenurilor ce mai sunt în proprietatea statului, conform Legii 165/2013. „Instanţa ne-a solicitat la termenul trecut situaţia juridică a acestor terenuri, în ce stadiu se află, dacă se mai află pe listă etc. Toate terenurile care nu au fost reconstituite trebuie inventariate. Această procedură s-a amânat din 6 în 6 luni, nici nu mai ştim care este termenul limită, fiindcă nu s-a mai pomenit de aşa ceva. Practic, Legea 165 a intrat într-un impas, deoarece din punct de vedere administrativ a blocat toate reconstituirile drepturilor de proprietate. Nu numai a noastră, ci a tuturor dosarelor”, a spus avocatul.

Mai trebuie amintit că la termenul de săptămâna trecută în sala de judecată au fost de faţă doar reprezentanţii Asociaţiei Composesorale. Într-adevăr, Comisia Judeţeană pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita a depus note scrise referitor la cererile formulate de avocatul Asociaţiei, însă nici la acest termen nu s-a aflat nimeni pentru a susţine cauza.

 

 Vicepreşedintele Asociaţiei Composesorale susţine că nu se doreşte decât obţinerea acelor terenuri care mai sunt în proprietatea statului şi care în trecut au aparţinut entităţii cu acelaşi nume

În cele ce urmează vom prezenta poziţia Asociaţiei Composesorale, care se declară continuatoarea fostei entităţi de interes public Bunurile Private din Ciuc (astfel dorind să obţină în mod fraudulos, cum au spus instanţele de judecată, bunuri în valoare de milioane de euro), urmând ca apoi să reamintim ce a decis Curtea de Apel Târgu-Mureş referitor la această problemă.

Astfel, vicepreşedintele Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc, Biró Albin, a susţinut că actuala entitate nu doreşte să obţină decât acele imobile din judeţul Harghita care aparţin încă statului, nu şi cele care acum aparţin comunelor din zona de nord. Acesta a amintit că până la reforma agrară din 1923, populaţia din zonă a deţinut o suprafaţă importantă, aproximativ 35 de mii de hectare de teren forestier. După reforma din 1923 a fost expropriată aproape jumătate din această suprafaţă. Conducerea de atunci a Bunurilor Private a încercat să oprească această expropriere. „Ca răspuns, Comitetul Agrar – care era constituit mai mult din specialişti şi nu din jurişti neapărat – pe diferite considerente au zis că aceste terenuri nu au fost niciodată în proprietate privată, ci de stat. Ceea ce e exclus din toată istoria Bunurilor Private din Ciuc, pentru că a avut nenumărate contracte de închiriere, de dat în arendă cu statul. Statul maghiar, până în 1918, efectiv a fost chiriaş pe aceste clădiri, pe aceste terenuri. Nu se pune problema să fi fost proprietar, altfel de ce să fie chiriaş cu contract în regulă dacă e proprietar… În aceste condiţii (…) acest comitet agrar a spus că totul, inclusiv clădirile, pădurile, a fost proprietatea statului maghiar şi prin consecinţă nu mai vorbim de expropriere, ci au fost preluate pur şi simplu”, susţine Biró Albin.

Acesta a amintit că o parte din aceste suprafeţe a fost distribuită comunelor din zonă, în total aproximativ 18 mii de hectare. „De atunci, Bunurile Private din Ciuc nu a făcut demersuri decât pentru restul suprafeţelor”. Astfel că în momentul de faţă Asociaţia mai solicită cel mult 18 mii de hectare, ce a rămas în rezervă de stat, a precizat Biró Albin.

 

 În proces nu comunele din nord sunt o parte şi noi alta, ci statul român şi noi

Biró Albin e de părere că „patriotismul de aici ar trebui să ne caracterizeze” şi că nu comunele din nordul judeţului sunt o parte şi asociaţia altă parte, ci „statul român şi noi”. Acesta spune că în perioada 1941-1945 (când acest teritoriu a fost sub ocupaţie horthystă) Bunurile Private aveau 500 de angajaţi numai din zonă – 300 erau sezonieri şi 200 permanenţi – cu gatere, exploatare, vânzare etc. Iar la ora actuală nu mai există aşa ceva, iar populaţia de aici nu beneficiază de nimic. „Consider că dacă a aparţinut cândva oamenilor din această zonă, mă rog din fostul judeţ Ciuc, ar fi bine ca tot noi să beneficiem de aceste bunuri şi nu toată România, toată ţara. Acesta este scopul”.

În legătură cu faptul că în conducerea actualei asociaţii sunt doar lideri ai UDMR, Biró Albin a spus că aceştia şi-au asumat doar nişte cheltuieli şi muncă. Acesta a declarat că în asociaţie sunt înscrişi 8.000 de membri din 24 de localităţi.

Vicepreşedintele asociaţiei a amintit diferenţa dintre composesorate şi entitatea de atunci numită Bunurile Private din Ciuc (BPC). Şi anume, în cazul composesoratelor fiecare membru ştie exact ce suprafaţă de teren deţine, pe când în BPC nu sunt nominalizate persoanele, ci proprietari sunt locuitorii fostului judeţ Ciuc. Astfel au fost retrocedate, din nou, în 1946 terenurile forestiere către persoana juridică BPC.

„Noi prin aceasta am reconstituit dreptul de proprietate. Noi trebuia să respectăm Legile 1 şi 18, în sensul în care fiecare persoană trebuia să depună cerere. (…) Am încercat să strângem oameni care ori au trăit în 1946, când s-a constituit dreptul lor de proprietate asupra acestor bunuri, ori moştenitorii lor. La vremea respectivă exista limita de 10 hectare. Deci noi la 30.000 de ha maximum, dar în realitate 18 sau 15 mii de ha, trebuia să avem cel puţin 1.500 de cereri, să nu depăşim pe persoană limita de 10 ha”. Biró Albin a spus că s-au depus cereri de retrocedare, de către membrii Asociaţiei, în 11 exemplare. „Nici nu ştiam exact care sunt comunele la comisiile cărora trebuie să depunem cererile şi în condiţiile acestea am făcut cereri pentru 10 comune. (…) S-au depus aceste cereri, scrie şi în statut, cine depune cerere devine membru. (…) Bineînţeles, trebuia să respectăm procedura, deci fiecare comună (din cele 24 de localităţi) şi-a organizat adunarea generală, care delega apoi în Adunarea constitutivă persoane din partea fiecărei comune. Şi în această şedinţă (din anul 2000, când s-a înfiinţat Asociaţia) au avut trei lucruri de făcut pe baza delegării: să aprobe statutul, să aleagă Consiliul director şi să delege persoane care se duc la Judecătorie şi depun cerere pentru reconstituirea persoanei juridice (10.03.2000). În 15 aprilie era termenul în care trebuia să depunem documentele pentru reconstituire. Totul s-a făcut pe baza Legii 1. În care se vorbeşte de composesorate, de păduri grănicereşti şi alte entităţi, în cazul nostru Bunurile Private din Ciuc. (…) Faptul că persoanele respective au fost alese atunci – d-nii Ráduly, Hajdu etc…. un politician trebuie să lupte pentru bunurile colectivităţii şi întotdeauna aşa a fost”.

 

 Ce susţine conducerea că doreşte să facă dacă vor primi aceste terenuri?

„Aici nu suntem liberi. Statutul ne spune chiar ce putem face: se foloseşte în scopul ridicării nivelului de trai al populaţiei”. Acesta e de părere că cel mai important rol pe care l-a avut BPC în trecut a fost, printre numeroase investiţii, acordarea a 5-6 mii de burse, „fără de care nu cred că foarte mulţi şi-ar fi putut face studiile, fiind sărăcie mare în zonă. A avut un rol deosebit de mare pentru comunitate”. Biró Albin a spus că asociaţia e non-profit. Deci toate veniturile trebuie folosite în folosul comunităţii.

„E o datorie morală pe lângă care nu putem trece. Vă daţi seama că aceste bunuri au aparţinut dintotdeauna oamenilor din această zonă şi la ora actuală sunt nişte bunuri care nu au fost retrocedate. Dacă ne uităm pe harta judeţului, există două pete, mari, 15.000 de hectare care nu au fost retrocedate. Restul, totul, prin composesorate, păduri ale comunelor, chiar şi particulare, au ajuns la foştii proprietari. Şi au trecut totuşi 25 de ani. Prima posibilitate a apărut în 2000, până atunci nu a sperat nimeni, nici composesoratele, că pădurile o să ajungă înapoi. De atunci au trecut 15 ani şi e păcat. Am putea contribui la foarte multe lucruri. Zona aceasta, chiar şi zona din depresiunea Tulgheş, aţi văzut cum sunt drumurile. Ce bine ar fi ca Bilborul să fie legat de Corbu”, a afirmat Biró Albin.

Acesta susţine că s-a încercat înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare comunitară, din care să facă parte toate comunele din judeţ, inclusiv cele din partea de nord. „Propunerea a eşuat, fiind atacată de prefectură şi a murit în faşă. Tocmai aceasta se dorea, ideea de a aduce şi comunele care nu apar ca foşti proprietari”.

 

 Mai mulţi proprietari de păduri au format o asociaţie, un ONG, dându-i numele fostei Regii Publice Comerciale „Bunurile Private din Ciuc”, iar apoi au reuşit surprinzător să se declare continuatori ai acesteia

După ce am văzut care este punctul de vedere al acestei Asociaţii, în continuare să vedem şi cum stau lucrurile din punctul de vedere al instanţelor de judecată.

Pe scurt şi foarte simplu, cum am mai arătat în paginile ziarului, mai mulţi proprietari de păduri din zona Ciuc au format o asociaţie, un ONG, cu numele de „Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc”, în aprilie 2000. Numele este identic cu al unei foste persoane juridice de drept public, care administra, printre altele, pădurile din zonă ce aparţineau statului, care erau folosite pentru nevoile comunităţilor respective. Surprinzător, cum a arătat Curtea de Apel Târgu-Mureş, Asociaţia de astăzi a fost declarată, în 2002, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, continuatoarea fostei persoane juridice de drept public. Demersul a fost iniţiat de Hajdu Gábor (fost senator UDMR, fost ministru al Sănătăţii), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu secretarul de atunci al asociaţiei, Ráduly Róbert Kálmán, care au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, tocmai pentru a se constata că sunt continuatorii entităţii existente în 1946. Şi, astfel, au început să revendice zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, clădiri.

 

 „…Înfiinţarea unei asociaţii care are aceeaşi denumire cu denumirea fostei persoane juridice Bunurile Private din Ciuc ce avea calitatea de persoană juridică de drept public (…) a fost realizată în scopul inducerii în eroare a autorităţilor statului, în vederea dobândirii ilegale a acestor bunuri de către asociaţie”

În documentele înaintate de prefectul judeţului Harghita, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita, s-a argumentat de ce au fost respinse contestaţiile respective. Şi anume faptul că prin documentele depuse de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu a dovedit că această entitate este continuatoarea fostei persoane juridice de drept public „Bunurile Private din Ciuc” reglementată prin Legea nr. 765/1946 (Biró Albin spune că în această lege e vorba de două entităţi: una care a fost proprietarul, oamenii din fostul judeţ Ciuc, şi alta care a fost administratorul). Astfel, nu are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în sensul legilor fondului funciar. În document s-a arătat că regimul juridic al bunurilor fostei Regii Publice Comerciale Bunurile Private din Ciuc din 1947 era de drept public şi efectiv constituia domeniul public al statului şi nu al unei entităţi care le avea în administrare, şi cu atât mai puţin al unei persoane juridice de drept privat, aşa cum pretinde Asociaţia în motivarea acţiunii formulate.

„Este ilegal şi neîntemeiat ca o persoană juridică de drept privat, indiferent de forma ei de constituire, să revendice în temeiul legilor fondului funciar imobile care au reprezentat bunuri destinate uzului public sau folosirii lor în interes public”. De asemenea, se mai susţine că „reclamanta nu are nici un element de identitate cu entitatea înfiinţată prin Legea nr. 765/1946 care a fost constituită ca o entitate de interes public ce urma să administreze bunuri în regim de drept public, fiind înfiinţată prin efectul legii şi nu în baza asocierii unor persoane fizice proprietari de terenuri cu vegetaţie forestieră, aşa cum este constituită reclamanta”.

Totodată, se invocă deciziile Curţii de Apel Târgu-Mureş. În una dintre hotărâri constatându-se „faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu a fost constituită în mod legal, nefiind una din formele asociative la care se referă Legile nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000 şi nu este continuatoarea de drept a fostei Persoane Juridice „Bunurile Private din Ciuc”.

Şi acum intervine un alt lucru „interesant”. Deşi a existat această decizie, ulterior, „în mod surprinzător”, cum se arată într-o altă hotărâre a Curţii de Apel, Judecătoria Miercurea-Ciuc s-a pronunţat asupra faptului că reclamanta este aceeaşi persoană cu Persoana Juridică „Bunurile Private din Ciuc”, menţionată în Legea nr. 765/1946.

„Ori considerăm că înfiinţarea unei asociaţii care are aceeaşi denumire cu denumirea fostei persoane juridice Bunurile Private din Ciuc ce avea calitatea de persoană juridică de drept public (…) a fost realizată în scopul inducerii în eroare a autorităţilor statului, în vederea dobândirii ilegale a acestor bunuri de către asociaţie”, s-a mai arătat în document. Evident, au fost aduse la cunoştinţa instanţei încă două hotărâri definitive ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, din 2003 şi 2004, care de asemenea constatau că respectiva Asociaţie nu este continuatoarea fostei regii de interes public, în ciuda deciziei Judecătoriei Miercurea-Ciuc din 2012.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.