Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Instanţa a constatat iar că Asociaţia nu este continuatoarea fostei entităţi Bunurile Private din Ciuc şi, astfel, nu are dreptul să primească terenurile forestiere solicitate în special în partea de nord a judeţului
Judecătoria Topliţa a respins, săptămâna trecută, în fond, acţiunea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc formulată împotriva Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar Harghita pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii au respins, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a unor suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră – la vremea respectivă peste 20 de mii de hectare de păduri ori fâneţe (ulterior această suprafaţă a mai scăzut). „Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc. (…) Respinge acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Harghita, Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Bilbor, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Tulgheş şi Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Corbu, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă”, se arată în soluţia pe scurt a Judecătoriei Topliţa, postată pe site-ul instanţei de judecată. Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
O asemenea hotărâre a mai fost luată de Judecătoria Topliţa în urmă cu 2 ani, în 8 iulie 2014, însă Asociaţia a atacat sentinţa cu apel la Tribunalul Harghita, cerând rejudecarea cauzei (avocatul Bunurilor Private din Ciuc a susţinut atunci că şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea la instanţa de fond nu a fost publică, deşi trebuia; dar şi faptul că sentinţa a fost dată pe excepţie). Tribunalul Harghita a admis acţiunea Asociaţiei, în 8 octombrie 2015, şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe (Judecătoria Topliţa).
Ce este Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc şi ce mai solicită
Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc (o organizaţie neguvernamentală) a fost înfiinţată în aprilie 2000, când lideri ai UDMR au strâns câteva mii de semnături din partea unor cetăţeni din zona Ciuc, în acest scop. Numele Asociaţiei este identic cu al fostei persoane juridice de drept public „Bunurile Private din Ciuc” reglementată prin Legea nr. 765/1946, care administra, printre altele, pădurile din zonă ce aparţineau statului, care erau folosite pentru nevoile comunităţilor respective. „Surprinzător”, cum a arătat Curtea de Apel Târgu-Mureş, Asociaţia de astăzi a fost declarată, în 2002, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, continuatoarea fostei persoane juridice de drept public „Bunurile Private din Ciuc”. După această decizie, reprezentanţii Asociaţiei (lideri ai UDMR) au început să revendice zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, clădiri.
Alături de decizia Judecătoriei Miercurea-Ciuc sunt însă trei hotărâri definitive ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, prin care se spune că Asociaţia nu este continuatoarea fostei persoane juridice de drept public şi nu are dreptul să ia imobilele pe care le solicită. De asemenea, instanţele de judecată au constatat până acum că această asociaţie doreşte să obţină „în mod fraudulos” bunuri în valoare de milioane de euro.
Pe de altă parte, Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc a solicitat imobile şi Comisiei Speciale de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Şi această comisie a respins solicitările Asociaţiei. Asociaţia a cerut anularea deciziilor comisiei, astfel că în momentul de faţă sunt aproximativ 15 procese pe rolul instanţelor de judecată.
Imobilele cerute de Asociaţia Bunurile Private din Ciuc sunt situate în mai multe localităţi din judeţ, dar şi Bucureşti. Printre aceste imobile solicitate comisiei speciale se află: Complexul Muzeal Harghita, şcoli generale, case de vânătoare, depozite de cherestea in detail din Bucureşti etc. (Şt. Pătrîntaş)
