ADI Călimani-Giurgeu speră că se va putea baza în acest an pe un buget ale cărui venituri din cotizaţii să fie duble faţă de anii anteriori, ceea ce i-ar permite să realizeze mai multe proiecte | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 20 iulie 2018
Home » Societate » ADI Călimani-Giurgeu speră că se va putea baza în acest an pe un buget ale cărui venituri din cotizaţii să fie duble faţă de anii anteriori, ceea ce i-ar permite să realizeze mai multe proiecte
ADI Călimani-Giurgeu speră că se va putea baza în acest an pe un buget ale cărui venituri din cotizaţii să fie duble faţă de anii anteriori, ceea ce i-ar permite să realizeze mai multe proiecte

ADI Călimani-Giurgeu speră că se va putea baza în acest an pe un buget ale cărui venituri din cotizaţii să fie duble faţă de anii anteriori, ceea ce i-ar permite să realizeze mai multe proiecte

În acest an, asociaţia are în plan mai multe acţiuni de promovare a nordului judeţului: reeditarea unei broşuri care va ajunge la unităţile de cazare şi la târguri de turism, realizarea unui film de prezentare a zonei de nord sau a unui documentar axat pe nunta ţărănească de-acum 100 de ani

În condiţiile în care principala sursă de venit a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Călimani-Giurgeu este contribuţia membrilor, una dintre cele mai importante schimbări care a avut loc în acest an la nivelul asociaţiei este aprobarea majorării cotizaţiei.

Directorul executiv al ADI Călimani-Giurgeu, Gabriela Buzilă, explica faptul că atunci când a fost înfiinţată asociaţia s-a constituit şi un patrimoniu iniţial de 157.000 de lei. Pe lângă acest patrimoniu iniţial, în fiecare an, bugetul ADI era completat de cotizaţia membrilor (9 la număr), care, pentru fiecare localitate, era de 1 leu/locuitor, iar Consiliul Judeţean Harghita contribuia cu dublul sumei celorlalţi membri. În timp, ca urmare a cheltuielilor avute în urma derulării diferitelor activităţi, bugetul asociaţiei s-a diminuat. Din această cauză, pentru ca asociaţia să poată avea o activitate semnificativă, în acest an s-a propus majorarea cotizaţiei membrilor de la 1 leu la 2 lei/locuitor (astfel, dacă o comună are 1.500 de locuitori, atunci contribuţia ei va fi de 3.000 de lei/an).

Gabriela Buzilă spunea că prin Hotărârea Consiliului de Administraţie din acest an a fost aprobată mărirea cotizaţiei, iar o parte dintre membrii ADI Călimani-Giurgeu au virat deja sumele în contul asociaţiei. La rândul său, Consiliul Judeţean Harghita a aprobat o cotizaţie parţială – jumătate din cuantumul stabilit – iar restul cotizaţiei se speră că va fi virată în lunile următoare.

În lipsa unui buget conturat, s-au urmărit doar parteneriate

Dar până ce noul buget să se contureze, ADI Călimani-Giurgeu a fost nevoită să se axeze în proiectele de la începutul acestui an doar pe parteneriate, în care nu s-au cheltuit foarte mulţi bani.

Astfel, anul a început cu o activitate desfăşurată în parteneriat cu Asociaţia „Ucenicul Astronom” din Miercurea Ciuc. Aşa au ajuns în Topliţa cele două expoziţii care au fost găzduite şi de consiliul judeţean: Constelaţii Tradiţionale Româneşti şi Lumea în Mâinile Tale, cea de-a doua fiind adresată persoanelor nevăzătoare.

De ziua îndrăgostiţilor la români, în parteneriat cu Casa de cultură a municipiului Topliţa, a fost organizat Balul de Dragobete.

Iar cu ocazie zilei de 1 Martie, în parteneriat cu aceeaşi instituţie, a fost realizată o expoziţie de mărţişoare confecţionate de elevii de la şcoli din nordul judeţului şi s-a organizat spectacolul Să dăruim primăvara, cu participarea copiilor din zonă.

Apoi, în luna aprilie, ADI Călimani-Giurgeu a fost pentru al treilea an parteneră la Festivalul de Teatru Şcolar.

Activităţi viitoare de promovare turistică a zonei de nord a judeţului

După ce o parte din localităţile membre ale ADI Călimani-Giurgeu au virat cotizaţia, s-au putut avea în vedere şi câteva lucruri concrete. În ceea ce priveşte promovarea turistică, se urmăreşte reeditarea unei broşuri, realizarea unui film documentar, editarea unui pliant turistic pentru Topliţa şi conturarea unui traseu cultural care să cuprindă bisericile din lemn din zonă.

Broşura Vizitaţi zona de nord a judeţului Harghita a fost editată în 2017 şi tipărită în 120 de exemplare care au fost, în acest an, distribuite la Târgul de Turism al României (desfăşurat în Bucureşti, la Romexpo) şi la târgurile de turism de la Chişinău şi Budapesta. În această săptămână se vor tipări alte 500 de exemplare care vor ajunge la unităţile de cazare din zona nordică, la centrele de informare turistică de la Topliţa şi Borsec, dar şi la târgul de turism din toamnă de la Bucureşti (de această dată, la eveniment vor să ajungă şi reprezentanţii asociaţiei).

Directorul executiv al ADI Călimani-Giurgeu spunea că broşura este scrisă în 3 limbi (română, engleză şi maghiară), iar prezentarea fiecărei localităţi este structurată în patru părţi: pentru fiecare localitate este descrisă aşezarea; apoi la capitolul ce puteţi vedea sunt cuprinse obiectivele turistice; urmează informaţiile cu ce se poate face; iar în final sunt informaţii despre accesul în zonă.

Broşura mai cuprinde unităţile de cazare clasificate din zona de nord. Trebuie menţionat că în ea se regăsesc doar cele care şi-au dat acordul, pentru că, deşi nu se percepea nici o taxă, au fost pensiuni care au refuzat să apară într-un material turistic, fără a justifica în nici un fel această decizie.

„La sfârşitul broşurii apar câteva informaţii utile: numărul unic de urgenţă, numărul de telefon al Salvamontului şi datele de contact ale centrelor de informare şi promovare turistică din Topliţa şi Borsec – preciza Gabriela Buzilă. De asemenea, avem şi partea în care aducem mulţumiri celor care ne-au ajutat pro bono – este vorba despre autorii unei părţi a fotografiilor din broşură: dna profesoară Mirela Laurenţiu de la Corbu, dl profesor Bogdan Tofan ne-au oferit informaţii valoroase despre localităţile de baştină şi nu numai”.

Ea a mai spus că pentru adunarea informaţiilor s-a apelat inclusiv la monografiile localităţilor, iar înainte de a fi tipărită, textele au fost trimise primăriilor pentru a corecta eventualele inadvertenţe sau pentru a completa acolo unde era cazul.

∗∗∗

În lucru se află şi un pliant de promovare a municipiului de pe Mureşul Superior. Intitulat 7 zile în Topliţa, acesta prezintă un program pentru turiştii care ajung în zonă, propunându-li-se o serie de activităţi şi obiective de vizitat din municipiu şi împrejurimi pe durata a 7 zile.

La fel ca în cazul broşurii de mai sus, şi acesta va fi distribuit unităţilor de cazare clasificate şi Centrului de Informare şi Promovare Turistică.

∗∗∗

La sfârșitul săptămânii a fost în nordul judeţului Ioan Stoenică – realizatorul emisiunii „Pe poteci, spre inima ta”, care se difuzează la postul de televiziune Travel Mix.

El va realiza un film de prezentare a Munţilor Giurgeului din arealul acoperit de ADI, adică despre Borsec, despre traseele turistice înspre Bilbor, Corbu, Tulgheş şi despre Sărmaş.

Prezentarea filmului se va face în limba română şi va avea subtitrare în engleză, urmând să fie difuzat atât pe canalul de Youtube al lui Ioan Stoenică, cât şi pe postul de televiziune Travel Mix, dar va rula şi la târgurile de turism sau la evenimentele pe teme turistice la care ADI Călimani-Giurgeu va participa.

∗∗∗

Tot legat de pelicule, se doreşte realizarea unui documentar – Nuntă ţărănească pe Valea Mureşului Superior, ideea venind şi ca  urmare a faptului că 2018 este Anul Centenarului, dar şi Anul European al Patrimoniului Cultural.

„O să reproducem o nuntă de-acum 100 de ani – spunea directorul ADI – începând de la chematul la nuntă de către vornici, adusul zestrei miresei cu 3 zile înainte de nuntă, va cuprinde toate obiceiurile legate de acest eveniment din viaţa oamenilor”.

∗∗∗

În vizorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Călimani-Giurgeu se află şi realizarea unui traseu cultural care să cuprindă cele 8 biserici din lemn din nordul judeţului, declarate monumente istorice: câte două la Topliţa şi Bilbor, una la Borsec, la Gălăuţaş, Tulgheş şi capela din lemn de la Tulgheş.

La fiecare monument ar urma să fie montat un panou informativ bilingv (română şi engleză) şi se doreşte editarea unui pliant în care să fie prezentate toate cele opt lăcaşuri.

Gabriela Buzilă recunoştea că nu s-a propus un termen pentru acest proiect, dar se speră, totuşi, ca până în toamnă să se poată realiza, bineînţeles, depinzând şi de banii ce se vor vira.

LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*