ACTA CARPATICA V – diversitate de subiecte, bogăţie de teme şi idei | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 19 august 2019
Home » Cultură » ACTA CARPATICA V – diversitate de subiecte, bogăţie de teme şi idei
ACTA CARPATICA V – diversitate de subiecte, bogăţie de teme şi idei

ACTA CARPATICA V – diversitate de subiecte, bogăţie de teme şi idei

Conţinutul celui de-al V-lea volum al Anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei – ACTA CARPATICA – este de o bogăţie şi diversitate cu care crestomaţia editată anual de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (care-şi desfăşoară activitatea sub egida Academiei Române) ne-a obişnuit deja, deşi acoperirea unei arii tematice atât de largi precum cea abordată în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” poate părea o întreprindere cel puţin riscantă, iar cele aproape 900 de pagini ale volumului neîncăpătoare pentru amploarea ideilor şi subiectelor dezbătute.

Întrucât anul trecut Sesiunea naţională a fost dedicată Centenarului Marii Uniri, e firesc ca mare parte din studii să fie circumscrise acestei teme, aşa cum este lucrarea „Destinul istoric al ţărilor româneşti: Unirea cea Mare” de gl. prof. univ. dr. Stan Petrescu, „Ceremonia semnării tratatului de pace cu Ungaria, de la Trianon, reflectată în ziarul francez Le Figaro” de dr. Gheorghe Calcan, „Unele date despre situaţia românilor rămaşi în Ungaria după Trianon” de prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, „Unirea Basarabiei cu România în corespondenţa primită de Nicolae Iorga” de prof. univ. dr. Petre Ţurlea şi altele.

Dr. Anton Coşa relatează, de pildă, într-o vie expunere, peripeţiile zborului dintre Bacău şi Blaj (denumit zborul Marii Uniri) realizat de lt. Vasile Niculescu şi cpt. Vasile Precup în noiembrie 1918, care a dus în Transilvania trei scrisori istorice: a lui I.C. Brătianu adresată Consiliului Naţional Român Central şi ale dr. Nicolae Bălan către Vasile Goldiş şi Vasile Suciu – preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Naţional Român de la Blaj, şi a adus la Marele Cartier General documentele-răspuns. Totodată, zborul către Blaj, care a trecut pe deasupra Odorheiului, a transportat şi pachete cu manifeste adresate populaţiei transilvane purtând semnătura şefului de stat major general al armatei, generalul Prezan.

Temei unirii îi este consacrat şi studiul dedicat Gărzilor Naţionale româneşti din Buzăul Ardelean în anii 1918-1919 de Corina Bărăgan Sporea, lucrarea „Campania din Italia şi Adunarea Naţională de la Alba Iulia în memoriile dr. Victor Ştirbeţ, avocat din Sighişoara” a prof. dr. ing. Doru Victor Iancu, precum şi vastul studiu „A doua mobilizare a armatei române în Primul Război Mondial şi Unirea Bucovinei cu România”, semnat de dr. Adrian Deheleanu sau „Anul 1918, moment important în realizarea idealului naţional”, iscălit de prof. univ. dr. Ion Giurcă – în vreme ce prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi dr. Ovidiana Bulumac analizează cu acribie presa maghiară contemporană privind Centenarul.

Pline de interes sunt relatările privind sărbătorirea Zilei de 1 Decembrie în judeţul Mureş la 18 ani de la Marea Unire, consemnate de dr. Milandolina-Beatrice Dobozi, întrucât în 1936 revizionismul maghiar era încă foarte agresiv în zonă, realitate care a impulsionat activitatea Comitetului Regional pentru Transilvania al Ligii Antirevizioniste Române, condus de Ioan Lupaş. În raportul primit din Corbu (pe atunci în judeţul Mureş) scria că la toate instituţiile a fost arborat drapelul „trei colori” şi s-a oficiat Te Deum, iar la finalul întrunirii învăţătorilor şi copiilor din Corbu-centru s-au interpretat cântece naţionale, iar încheierea acţiunilor festive s-a făcut „prin urale şi manifestaţii contra revizionismului”.

A patra parte a studiului „Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor” de Vasile Lechinţan se referă în special la cuvintele împrumutate pe la mijlocul secolului al XII-lea şi care exprimă latura sedentară a vieţii economice legate de creşterea oilor; Florentina Teacă şi Ioan Lăcătuşu publică o amplă lucrare privind activitatea şcolilor confesionale ortodoxe şi greco-catolice din comitatele Trei Scaune şi Odorhei, în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, oglindită în arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”; dr. Ana Dobreanu se ocupă de statutele şi regulamentele unor localităţi din comitatul Trei Scaune, după ce sistemul administrativ moştenit în Transilvania s-a schimbat în urma punerii bazelor statului dualist austro-ungar. Despre viaţa şi activitatea protopopului greco-catolic de Alba Iulia, Vasile Urzică, vicepreşedinte al Consiliului Naţional Român şi participant oficial la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie şi la Adunarea constitutivă a Astrei albaiuliene, născut la Subcetate-Mureş, scrie prof. drd. Dragoş Curelea. Vasile Urzică a fost implicat şi în activitatea Ligii Antirevizioniste, ai cărei membri se angajau să apere cu propria viaţă elementele românităţii din Transilvania, precum pământul, limba, legea şi religia.

O schimbare de optică propune prof. univ. dr. Ioan Vlad în „Mitul saşilor la Braşov şi în Ţara Bârsei. Dimensiunea nostalgică a trecutului”, unde, după ce relevă munca şi creativitatea saşilor, aportul la răspândirea influenţelor europene şi germane, nu omite reversul medaliei, acela că saşii plăteau impozite foarte mici sau deloc, iar toate cheltuielile Cetăţii Braşovului şi ale comunelor săseşti erau asigurate din impozitele directe şi exploatarea satelor româneşti şi maghiare din jur, epoca de glorie a saşilor fiind cea feudală, care le-a asigurat sistemul de privilegii şi monopoluri prin care comunităţile respective au prosperat.

E firesc ca multe dintre texte să se refere la localităţi ori realităţi din Harghita-Covasna, precum „Activitatea şcolilor confesionale ortodoxe şi greco-catolice din comitatele Trei Scaune şi Odorhei” (Florentina Teacă şi Ioan Lăcătuşu), „Aspecte identitare regăsite în fondul documentar al parohiei grec-oriental ortodoxe române Porumbenii Mari” (pr. drd. Laurenţiu Gabriel Panciu), „Mănăstirea Topliţei în documente din arhivele mureşene” (Milandolina Dobozi), „Câteva consideraţii privind patrimoniul cultural-montan şi valorile spirituale din Harghita” (prof. dr. Nicolae Bucur), „Viaţa culturală a românilor din nordul judeţului Harghita în perioada ocupaţiei horthyste” (prof. dr. Florin Valentin Vatamanu), „Proverbele româneşti – perenitate, flexibilitate, desuetudine” (prof. dr. Mihai Suciu), „Românii din Covasna, Harghita şi Mureş la începutul secolului al II-lea de la Marea Unire” (dr. Ioan Lăcătuşu), „Dificultăţi de integrare a populaţiei maghiare din judeţele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune, în realităţile României Mari” (pr. drd. Marius Banciu) etc.

Acta Carpatica V – editată cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului – cuprinde şi un bogat capitol de recenzii ale unor volume tipărite de colaboratorii constanţi ai anuarului (profesori universitari, cercetători şi sociologi, arhivişti şi filologi, istorici şi teologi), precum şi un sensibil text scris în memoria celei care a fost valoroasa cercetătoare Maria Cobianu-Băcanu, fostă coordonatoare de proiecte la Institutul de Sociologie al Academiei Române şi constantă prezenţă la Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”.

MIHAIL GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.