Acta Carpatica 4 – Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 25 iunie 2019
Home » Cultură » Acta Carpatica 4 – Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei
Acta Carpatica 4 – Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei

Acta Carpatica 4 – Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei

Acta Carpatica 4 – Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Academia Română – Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Asociaţia Ştefadina, avându-l ca redactor responsabil pe multilateralul organizator de evenimente ştiinţifice şi culturale dr. Ioan Lăcătuşu, numără 650 de pagini şi cuprinde studii, lucrări, referate şi comunicări semnate de profesori universitari, cercetători şi sociologi, arhivişti şi filologi, istorici şi teologi, majoritatea dintre ei purtând titlul de doctor în disciplina pe care o reprezintă.

Imensul tom debutează cu lucrările secţiunii Istorie, respectiv cu studiul lui Marin Badea despre Teoria capitulaţiilor în gândirea politică a lui Dimitrie Cantemir, teorie care însemna, în gândirea timpului, că Principatele s-au închinat Porţii otomane de bunăvoie, prin tratate diplomatice numite capitulaţii, acte prin care sultanii au acceptat să le menţină în stare de independenţă deplină cu o singură obligaţie, aceea de plăti tribut.

În altă lucrare, prof. univ. dr. Mihai Racoviţan zăboveşte asupra volumului secret care conţinea planurile şi măsurile pentru desfiinţarea românilor ca naţiune elaborat din îndemnul şi indicaţiile a doi corifei ai deznaţionalizării, Iuliu Andrassy, ministrul de Interne şi Albert Appony, ministrul ungar al Cultelor şi Instrucţiunii. Factorii de pericol în optica maghiară îl constituiau instituţiile financiare româneşti din Ardeal, fundaţiile, Asociaţiunea ASTRA, presa românească, „activitatea agitatorică” purtată de deputaţii naţionalişti, preoţii şi învăţătorii români, iar autonomia Bisericii Ortodoxe era considerată în acel text oribil „cangrenă politică care roade trupul naţiunii şi al ţării”.

Într-un amplu material, profesorii Doina şi Vasile Dobreanu rememorează tributul de jertfă dat în Primul Război Mondial de cei 580 de ostaşi mobilizaţi din Subcetate-Mureş, dintre care au murit 119 şi au rămas invalizi de război 55. Investigând activitatea de redactor al Tribunei a lui Ghiţă Popp (născut în Poiana Sărată, Covasna şi condamnat la moarte în contumacie de tribunalul stării de urgenţă unguresc de la Cluj), C. Hungianu şi I. Lăcătuşu nu pot evita referirea la politicienii unguri, care, „într-o rupere iresponsabilă de realitate, mai credeau în toamna lui 1918 în Ungaria Mare”.

Obişnuindu-ne, ca şi-n alte dăţi, să zăbovească asupra luptei pe tărâmul umbrelor din Primul şi al Doilea Război Mondial, dr. Alin Spânu analizează în acest volum 4 cazul contrabandistului persan Iosef Soltaninski, transformat de Direcţiunea Poliţiei şi Siguranţei Generale în agent de informaţii care a devoalat activitatea la gurile Dunării a cel puţin doi spioni austro-ungari: Iosef Abramovici şi Maurice Berco. Acelaşi autor istoriseşte, în alt material, avatarurile acţiunilor informative – pline de succes de altfel – desfăşurate de locotenentul Florea Bogdan în zonele Reghin, Corbu-Tulgheş-Bilbor, Deda-Gheorgheni, Tecuci-Bârlad, precum şi cele două întâlniri contondente pe care le-a avut cu Regele Ferdinand, care, în virtutea rudeniei de sânge cu kaizerul Wilhelm, refuza să dea curs informaţiei că trupele germane s-au pus în mişcare pentru a ataca România. Aşa cum au păţit-o ulterior aproape toţi luptătorii activi pentru unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei, şi reghineanul Florea Bogdan a fost pedepsit de comunişti pentru profesionalismul şi patriotismul său, anulându-i-se pensia şi confiscându-i-se averea.

Mai departe, dr. Luminiţa Cornea se opreşte asupra însemnărilor soldatului Nicolaie Samoilă din timpul celor trei ani de militărie efectuaţi în armata Imperiului, Maria Stoica asupra corespondenţei de război din lumea satului, Laurenţiu-Gabriel Panciu asupra proceselor-verbale ale consiliului şi adunării parohiei ortodoxe Gheorgheni-Ciuc, Elena Zârnă asupra instrucţiei militarilor din Corpul 5 Armată în anul 1928, iar dr. Felician Suciu analizează documentele care descriu intrarea armatelor horthyste în Tg. Mureş; în „avangarda” acestui trist eveniment, maghiarii târgu-mureşeni, constituiţi într-un soi de gardă, au trecut la distrugerea cu pietre şi răngi a instituţiilor şi prăvăliilor pe care era scris în limba română, dorind ca atunci când soseşte armata maghiară să nu mai existe nici un semn că acolo ar locui români. Conform consemnării protopopului greco-catolic Iosif Pop, în ziua respectivă, 10 septembrie, „evreicele îmbrăcate în frumoase costume naţionale maghiare” îi pupau de zor pe soldaţii unguri, care nu peste puţin timp le-au trimis spre locurile de exterminare, exclamând: „ce curat este aerul după ce au plecat evreii”.

Prof. univ. dr. Tiberiu Medeanu atinge în lucrarea sa dificila temă a retrocedărilor terenurilor forestiere din Transilvania, concluzionând că statul român nu a avut o strategie coerentă în privinţa legiferării şi aplicării reconstituirii dreptului de proprietate şi nu a estimat amploarea acestui fenomen sau consecinţele sale multiple pe termen lung, iar majoritatea instanţelor au fost depăşite de amploarea şi complexitatea cauzelor. Comisiile locale de fond funciar nu au avut personalul tehnic necesar, iar cele de la nivel judeţean au fost implicate uneori direct în comiterea fraudelor, Curtea de Conturi stabilind că, până în 2009, în circa jumătate din „solicitările de reconstituire a proprietăţii s-au comis fraude prin supraevaluare, prin utilizarea de documente false şi prin alte metode”.

Din secţiunea Etnografie-Sociologie-Cultură remarcăm textele semnate de Catinca Agache (Mihai Eminescu şi idealul naţional de Unire), Liliana Trofin (Relaţia om-sacru în spiritualitatea românească), Dorel Marc (Mori şi joagăre hidraulice pe râul Olt – Covasna), Ion Weidner-Ciurea (Trecut, prezent, viitor interetnic în curbura interioară a Carpaţilor Răsăriteni), Nicolae Bucur (Paznicul de far al reportajului românesc – Geo Bogza) etc.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Felicitări domnului Ioan Lăcătușu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.