A XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost o reuşită în totalitatea manifestărilor ei | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 13 decembrie 2019
Home » Cultură » A XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost o reuşită în totalitatea manifestărilor ei
A XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost o reuşită în totalitatea manifestărilor ei

A XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost o reuşită în totalitatea manifestărilor ei

Participanţii – din întreaga ţară – au fost prezenţi la Sfânta Liturghie oficiată la Mănăstirea „Sf. Ilie” din Topliţa, cu prilejul hramului

 

Cea de-a XXII-a ediţie a amplei manifestări cultural-artistice Zilele „Miron Cristea”, ce s-a desfăşurat în municipiul Topliţa, a ajuns sâmbătă la final, odată cu prezenţa participanţilor la slujba religioasă oficiată cu ocazia Hramului Mănăstirii „Sfântul Ilie”, ctitorie a primului patriarh al României.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un numeros sobor de preoţi şi călugări, în frunte cu doi ierarhi, Preasfinţitul Părinte Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, şi Preasfinţitul Părinte Visarion, episcopul Tulcei.

În cuvântul său de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Visarion a vorbit despre modul în care spiritualitatea poporului român a dat mereu un sens duhovnicesc trăirii sentimentului naţional. „Am venit cu suflete încărcate de credinţă, nădejde şi dragoste în Ardealul nostru străbun, mulţumindu-i lui Dumnezeu pentru toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit pe care de-a pururea îl revarsă peste poporul cel binecredincios”, a spus PS Visarion.

Ierarhul a mai arătat că Sfântul Prooroc Ilie „rămâne un exemplu vrednic de urmat şi pentru noi, cei de astăzi, un exemplu de credinţă pentru noi, cei care trăim vremurile de secetă duhovnicească, în care mulţi oameni L-au părăsit pe Dumnezeul cel Adevărat şi-şi caută fericirea şi mântuirea în alte locuri, vremuri în care suntem chemaţi să cunoaştem dreapta credinţă, să o aprofundăm şi în acelaşi timp să o mărturisim şi cu graiul nostru, dar mai ales cu faptele noastre”.

La sfârşitul slujbei, PS Andrei a evidenţiat în mod special faptul că în aceste locuri portul popular a rămas haina de sărbătoare a sufletului românesc ce împodobeşte marile praznice ale Bisericii noastre strămoşeşti.

Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul Facultăţii de Teologie din Cluj-Napoca, sub directa îndrumare a pc. pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul acestei înalte şcoli de cultură şi tradiţie teologică. În cadrul slujbei, doamna Livia Harpa şi un grup de eleve de la Şcoala Populară de Arte din Topliţa, îmbrăcate în costume populare tradiţionale, au cântat un frumos buchet de pricesne.

În încheiere, la Cripta Ctitorilor, aflată la demisolul bisericii vechi a aşezământului, a fost săvârşită şi Slujba Trisaghionului pentru ctitorii, vieţuitorii şi binefăcătorii adormiţi în nădejdea Învierii.

Zeci de istorici, cercetători, arhivişti, scriitori etc. la cea de-a XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea”

Revenind la Zilele „Miron Cristea”, pe parcursul a trei zile, zeci de profesori universitari, istorici, teologi, cercetători, arhivişti, scriitori, dar şi artişti, din întreaga ţară, precum şi din străinătate, s-au aflat în municipiul de pe Mureşul Superior, unde au fost prezentate şi susţinute comunicări ştiinţifice, au avut loc lansări şi prezentări de carte, au fost vernisate expoziţii având în prim-plan Marea Unire etc.

Cea de-a XXII-a ediţie a Zilelor „Miron Cristea” a fost o reuşită în totalitatea manifestărilor ei, după cum au apreciat la final participanţii. Şi această ediţie, la fel ca în anii trecuţi, şi-a păstrat acelaşi caracter, de înaltă ţinută intelectuală, apreciată de toţi cei prezenţi la Topliţa.

„Au fost discuţii, dezbateri, teme extraordinar de interesante, care au fost prezentate în cele trei secţiuni de comunicări ştiinţifice”, a spus prof. Ilie Şandru, „sufletul” acestei manifestări încă de la prima sa ediţie. La rândul său, părintele protopop de Gherla, Ioan Morar, aprecia că la Topliţa se desfăşoară o adevărată academie de vară.

După cum s-a amintit în numărul trecut al ziarului, deschiderea festivă a manifestărilor a avut loc miercuri seara, în prezenţa PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei. Tot atunci, în plen au fost prezentate trei comunicări ştiinţifice.

În cadrul evenimentului, ca în fiecare an, la bustul Patriarhului Miron Cristea din parcul central al Topliţei a fost oficiată slujba de pomenire a întâiului patriarh al României, cu participarea celor prezenţi la Zilele „Miron Cristea”.

De asemenea, au fost vernisate expoziţiile „Personalităţi ale Marii Uniri”, a pictoriţei Maria Mera din Reghin, judeţul Mureş, şi „Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri” (care a fost prezentată în numărul anterior).

Expoziţia „Personalităţi ale Marii Uniri” a cuprins 30 de tablouri pictate de Maria Mera, 30 de portrete ale marilor personalităţi implicate în Marea Unire, printre care, bineînţeles, şi cele din judeţele Harghita şi Covasna, în frunte cu patriarhul Miron Cristea, episcopul Emilian Antal, O.C. Tăslăuanu, mitropolitul greco-catolic Alexandru Nicolescu (născut în Tulgheş) etc.

Totodată, participanţii la Zilele „Miron Cristea” au fost vineri într-o excursie documentară la Bilbor, unde au vizitat monumentele istorice din zonă. Printre acestea şi Biserica „Sfântul Nicolae”, monument istoric din sec. al XVII-lea, unde prof. Pamfil Bilţiu, din Baia Mare, etnolog şi folclorist, a susţinut o adevărată lecţie despre simbolurile care se găsesc în acest sfânt lăcaş de cult.

În cadrul acestor manifestări a fost prezentat şi cel de-al XIII-lea volum, serie nouă, din Anuarul Sangidava, care cuprinde toate comunicările ştiinţifice prezentate în cadrul acestei ediţii a Zilelor „Miron Cristea”, precum şi numeroase recenzii şi alte documente.

Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice

Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice s-a desfăşurat pe trei secţiuni: Istorie I, Istorie II şi Cultură şi civilizaţie românească.

Secţiunea Istorie I a fost moderată de prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu şi prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă (ambii din Bucureşti), iar în cadrul ei au prezentat comunicări: prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei – „Regatul României consfinţeşte hotărârile de unire adoptate în anul 1918 la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia”; prof. Corina Bărăgan Sporea – „Preotul Ioan Modroiu, delegatul comunei Vama-Buzăului la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918”;        prof. dr. Liviu Boar, prof. Mariana Boar – „Topliţa la 1857. Date din recensământul localităţii”; prof. dr. Traian Chindea – „Analiza juridico-istorică a prevederilor Tratatului de la Trianon”; dr. Adrian Deheleanu – „Acţiunea politică şi militară a României în toamna anului 1918. A doua mobilizare a Armatei Române”; jur. Ilie Frandăş – „Oameni fără ţară – românii din sudul Dunării”; prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă – „Disputa Ion Nistor – Iancu Flondor şi implicarea generalului Nicolae Petala şi decizia generalului Constantin Prezan”; dr. Dorel Marc – „Gărzile Naţionale Române din zona Topliţei şi Mureşului Superior, după documente inedite de arhivă”; dr. Luminiţa Giurgiu, drd. Daniel Niculae – „Situaţia armatei de ocupaţie în România după capitularea Bulgariei”;        prof. univ. dr. Alin Spânu – „Propagande şi dezinformări ungare la adresa României (ianuarie-februarie 1920)”; prof. Ioan Torpan – „Oameni de seamă din satul Săcalu de Pădure”; conf. univ. dr. Ştefan Vodă – „Semnificaţia actului istoric al unirii Dobrogei cu România”.

Secţiunea Istorie II i-a avut ca moderatori pe dr. Costin Scurtu şi col. (r) dr. Dan Prisăcaru, în cadrul ei fiind prezentate şi discutate lucrările: prof. Alexandru Bantoş – „Unionismul: realităţi şi iluzii basarabene”; dr. Iulian Boţoghină – „Mihail Şerban în Legiunea Română din Italia”; prof. dr. Nicolae Bucur – „Din trecutul istoric al satului Făgeţel, Harghita”; prof. Traian Cepoiu – „Episcopul Elie Miron Cristea şi Dr. Valeriu Branişte, o prietenie în slujba unui ideal: Marea Unire din 1918”; dr. Anton Coşa – „La moartea Înaltului Regent Gheorghe Buzdugan (1867-1929)”; dr. Alexandrina Cuţui – „Rolul lui Iancu Flondor în realizarea Bucovinei cu România”; dr. Marcin Marynowski (Polonia) – „Activitatea pastorală a preoţilor ortodocşi în Armata poloneză, în perioada interbelică”;  dr. Ion Petrovai – „Patriarhul Miron Cristea – încercare de portret, folosind date, fapte şi aprecierile semenilor”; col. (r.) dr. Dan Prisăcaru – „Anexarea Austriei şi dezmembrarea Cehoslovaciei – jaloane către dezastrul Europei interbelice. Implicaţii asupra securităţii României şi a guvernării Patriarhului Miron Cristea”; dr. Costin Scurtu – „Contribuţia Armatei Române din Dobrogea la apărarea Basarabiei (1918-1920)”; pr. Gh. Nicolae Şincan – „Patriarhul Nicodim, mărturisitor în vremuri întunecate”.

Secţiunea Cultură şi Civilizaţie românească a fost moderată de dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. Ilie Şandru, fiind susţinute comunicările: prof. univ. dr. Ana Bantoş – „Eminescu în literatura română din Basarabia postbelică”; dr. Nicolae Băciuţ – „Vinovat fără vină. Francisc Păcuraru în postumitate”;   dr. Florin Bengean – „Lazăr Lădariu, personalitate deplină a Neamului Românesc”; prof. Pamfil şi Maria Bilţiu – „Procesul de modernizare a satelor şi impactul lui asupra culturii populare maramureşene”; dr. Elena Chiaburu – „Autori şi cărţi la index în România după 1945: Onisifor Ghibu, Octavian C. Tăslăuanu, Miron Cristea”; dr. Cătălin Fudulu – „Americanilor nu le-a plăcut mămăliga (1943)”; dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Vasile Stancu – „Sfântu Gheorghe – din trecut şi până azi. Crâmpeie monografice redactate de învăţătorul Gheorghe Briotă în anul 1947”; arh. Ioan Eugen Man – „Clădiri publice la Bilbor din perioada interbelică”; pr. Ioan Morar – „Acatistul Ţăranului Român. Pagini de acatist laic”; prof. Ilarie Gh. Opriş – „Cheţian Augustin – Preşedinte al Consiliului Naţional Român al judeţului Mureş-Turda”; as. Rusalina Petruţ – „Scurt istoric al Muzeului Ciobotă-Petruţ din Lunca Bradului, Mureş”;        arh. dr. Andreea Pop – „Probleme ale inventarierii şi clasării monumentelor istorice, ale monumentelor de for public şi a celor funerare”; drd. Violeta Ioana Rus – „Aspecte sociolingvistice ale graiului de pe Valea Superioară a Mureşului”; dr. Mihai Suciu – „Valenţe ludice şi pragmatice ale chiuiturii în spectacolul folcloric din Voşlăbeni”; prof. Ilie Şandru – „Câteva reflecţii pe marginea cărţii «Creştinismul cosmic – o paradigmă pierdută? (Mit şi ortodoxie în tradiţia românească)», de Vasile Avram”;         dr. Liliana Trofin – „Sacralitatea muncii. Un punct de vedere creştin”; pr. dr. Aurel Florin Ţuscanu – „Profesorul Petre Gârboviceanu (1862-1934), ctitor şi organizator al învăţământului românesc modern”.

De asemenea, au fost lansate şi prezentate peste 20 de cărţi, în cadrul unei manifestări moderate de prof. dr. Costel Cristian Lazăr, printre care s-au numărat: Ilie Frandăş – „Alte puncte de vedere”; Aurelian Antal – „Interogaţia sinelui pe veacul apus”; Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu – „Folclor din judeţul Maramureş, vol. III, 2019”, Corina Sporea Bărăgan – „Sita-Buzăului în timpul Primului Război Mondial 1914-1919”; Marcin Marynowski – „Negustorii din Polonia pe drumurile comerciale ale Moldovei şi Transilvaniei în secolul XV-XVIII”; Daniel Nicolae – „1918. Reintrarea României în război”; Aurel Florin Ţuscanu – „Glas în pustie”; Rusalina Petruţ, Andreea Petruţ – „Muzeul Ciobotă-Petruţ, Lunca-Bradului”; Tatiana Scurtu Munteanu – „Aripi de albastru (Poeme – 2019)”; Ilarie Gheorghe Opriş – „Un secol de la Marea Unire 1918-2018. Documentar ilustrat de Maria Mera”, „Sângeorgiu de Mureş, vol. XIX. Biblioteca comunală”, „Un secol de la Marea Unire 1918-2018. Expoziţii şi tabere de pictură organizate în anul 2018”; Ion Petrovai – „Petrova Maramureşului la Marea Unire”;  Dimitrie Poptămaş – „Vasile Netea – Studii istorice şi literare, vol. I”, Dana Buzoianu – „Lunga istorie a unei clipe (Versuri)” (prezentată de dr. Nicolae Bucur); Constantin Bogoşel – „Elite ale învăţământului mureşean”;        Francisc Păcurariu, Tudor Păcurariu – „Simbat corăbierul”; Costel-Cristian Lazăr – „Topliţa şi Marea Unire”.

Zilele „Miron Cristea” au fost organizate de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Culturală „Miron Cristea” din Topliţa, Biblioteca Municipală „George Sbârcea” Topliţa, cu sprijin financiar din partea Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului, a Primăriei şi Consiliului local Topliţa. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.