A înflorit Roua Cerului | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 8 iulie 2020
Home » Timp Liber » A înflorit Roua Cerului
A înflorit Roua Cerului

A înflorit Roua Cerului

În Tinovul Mohoș, una dintre cele mai spectaculoase și valoroase rezervaţii botanice din România și o raritate pe continent, micuţa plantă carnivoră din Cuaternar și-a găsit cel mai sudic punct de vegetaţie din Europa

Roua Cerului, cu frunze rotunde cât o unghie de copil (Drosera rotundifolia) sau ovale (Drosera obovata), împodobite pe margini cu zeci de tentacule acoperite cu o mulţime de mici sfere diamantine de sevă, trăiește aici de peste 12.000 de ani, alături de numeroase alte rarităţi datând de pe vremea ultimei glaciaţiuni care a cuprins „bătrânul continent”: răchiţeaua, vuietoarea, bumbăcăriţa și pinii pitici de tundră, a căror vârstă se măsoară în secole, preţioși ca niște bonsai, în faţa cărora botaniștii japonezi se înclină cu recunoștinţă.

Este considerată de specialiști „regina” tinovului și până în august poate fi văzută înflorind, stimulată de razele fierbinţi ale astrului zilei. În ciuda dimensiunilor reduse, are un apetit pantagruelic, hrănindu-se cu insecte chiar și de 15-20 de ori mai mari decât ea, seduse de strălucirea ucigătoare a corolei purpurii. O libelulă este o delicatesă pentru Drosera obovata.

Rezervaţia naturală mai adăpostește Afinul de tundră, cu efecte benefice în tratarea afecţiunilor rinichilor și merișorul, care face minuni în cazul infecţiilor tractului urinar, ambele la mare căutare în rândul marilor producători de medicamente din străinătate.

Oamenii de știinţă au identificat aici și 24 de specii de Sphagnum – mușchiul de turbă cu proprietăţi bactericide, capabil să reţină umiditatea, ca un burete.

În mixtul de pădure, mușchi și plante, ascunse privirii necunoscătorilor, trăiesc Nebunelele cu efect halucinogen și nu numai, dar și Rozmarinul de tundră, o plantă toxică, „apreciată” de fostul KGB (Comitetul Securităţii Statului) sovietic, nedetectabilă la autopsie, mai otrăvitoare decât mătrăguna.

Tinovul freamătă de viaţă, graţie reprezentanţilor speciilor de păsări, reptile și batracieni, din peisaj nelipsind marele carnivor – ursul și câteodată cerbii, dornici să-și potolească foamea cu afine. Şopârlelor, salamandrelor și viperelor le priește tihna din turbărie, unde găsesc insecte și rozătoare din belșug. La fel și membrilor unei specii de păianjen rar întâlnită, care stârnește interesul viu al arahnologilor de pretutindeni.

Situată în prelungirea sudică extremă a lanţului vulcanic al Munţilor Harghitei, în colţul estic al Masivului Ciomatu Mare, la poalele Vârfului Mohoș, turbăria alpină, îmbrăţișată de trei mii de ani de craterul vulcanului, tronează la o altitudine de 1.050 de metri. A fost primul dintre cei doi vulcani, singurul încă activ din România, care a erupt, înghiţind apoi cu nesaţ patru milioane de litri de apă dătătoare de viaţă, bolborosind în adâncuri și prevestind schimbarea vremii pentru localnicii care se încred mai abitir în muntele lor, decât în prognoza meteorologică.

Diametrul Tinovului Mohoș măsoară 800 de metri, rezervaţia întinzându-se pe o suprafaţă de 80 de hectare, ce dezvăluie privirii un ansamblu fabulos.

Astăzi mai sunt vizibile în tinov 17 lacuri cu apă neagră-albăstruie și acidă, adevărate capcane pentru animale și mai ales pentru turiștii care s-ar aventura dincolo de traseul stabilit, fără ghid. Restul au fost acoperite de mușchi de-a lungul mileniilor, rămânând invizibile la suprafaţă. Ca tot ceea ce este viu, rezervaţia este supusă unui proces continuu de transformare, existând temeri în rândul specialiștilor, că peste un secol ochiurile de apă ar putea fi acoperite în întregime de vegetaţie, modificând complet imaginea de o frumuseţe unică și năucitoare a arealului.

În urmă cu 40 de ani, Mohoșul a fost declarat „zonă de protecţie”, iar în 2.000, aici a fost construit primul traseu suspendat din ţară, alcătuit din pod și plăci din lemn.

Turbăria alpină, singurul lac vulcanic din România și împrejurimile acestora formează, împreună, Rezervaţia de interes naţional, suprapusă sitului Natura 2000, Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoș, cu o suprafaţă de 439 de hectare. În interiorul acesteia au fost delimitate două zone de protecţie strictă – Lacul Sfânta Ana și 30 de metri jur-împrejurul acestuia, și Tinovul Mohoș în totalitate – și trei zone de dezvoltare durabilă: zona de la intrarea în rezervaţie și de parcare, zona de intrare la Lacul Sfânta Ana și zona capelei.

Rezervaţia este administrată de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, dar proprietarul acesteia, „cu bocancul pe teren”, este Composesoratul Sfânta Ana-Lăzărești.

 Program de vizitare

De la 1 iunie, rezervaţia s-a redeschis turiștilor, iar la finalul săptămânii trecute, în minivacanţa de Rusalii au fost înregistraţi în jur de 1.500 de vizitatori.

Domeniul acesteia se deschide publicului la ora 9:00, iar ultima intrare pentru cei care doresc să viziteze Lacul Sfânta Ana este la 18:30.

În cazul Tinovului Mohoș, s-a păstrat programul de vizitare obligatoriu cu ghid din oră în oră, începând de la 10:15 și până la 18:15. La fiecare „și un sfert”, ghidul îi așteaptă pe vizitatori la intrarea în tinov, în zona panourilor de informare, oferindu-le în jur de o oră de plimbare într-un areal de poveste, cu explicaţii pe îndelete.

Pentru accesul în rezervaţie, se plătește un tarif unic. Ajunși cu mașina, vizitatorii trec prin sistemul automatizat de acces cu bariere, unde li se emite un tichet în valoare de 24 de lei – tarif fix, pentru primele trei ore în rezervaţie, în care sunt incluse toate serviciile: de la vizitarea Lacului și a Tinovului, parcarea, până la accesul la toalete și igienizarea zonei. Dacă se depășesc cele trei ore, se va plăti doar tariful de parcare, care este de 2 lei pentru fiecare jumătate de oră. Tarif de vizitare pe persoană nu există la acest moment. Rezonabil, nu?

De reţinut! Veniţi cu mască, trebuie să o purtaţi la casierie, păstraţi distanţarea fizică de doi metri când staţi la rând, dar și în timpul vizitării rezervaţiei.

„Nu vor exista grupuri mai mari de 50 de persoane și, nu suntem poliţiști, dar îi rugăm să stea mai răsfiraţi. Zona este deschisă, cele două puncte de atracţii sunt la distanţă unul de celălalt, deci loc este destul pentru toată lumea. În rest, se respectă toate regulile impuse de starea de alertă”, precizează Dósa Levente, directorul executiv al Asociaţiei „Szent Anna – Sfânta Ana”.

Atenţie la urși!

„În momentul de faţă, avem cunoștinţă de 12 urși, două femele cu câte trei pui, un urs solitar și restul pui de urs până la 4 ani, care trăiesc pe acest teritoriu; dar nu merg după turiști, în căutare de hrană”, ne spune directorul Dósa Levente.

Cu toate acestea își pot face apariţia în apropierea turiștilor, ceea ce impune o atenţie sporită din partea fiecărui vizitator. „Când sosesc, este bine să se documenteze la punctul de informare – colegii noștri sunt puși la curent la minut pe unde staţionează urșii sau prin ce zonă se deplasează. Dacă urșii apar în preajma turiștilor, asigurăm zona și repede vor fi transportaţi de acolo. De asemenea, dacă ursoaica cu pui se află pe una dintre poteci, vor fi atenţionaţi de personalul nostru, să aștepte, să nu se aventureze să înconjoare lacul până ce animalele nu se vor îndepărta. De asemenea, dacă se întâmplă să vadă ursul, să nu îi iasă în faţă pentru poze, ci să se îndepărteze și să anunţe imediat personalul rezervaţiei. Păstrarea calmului este vitală, să nu ţipe, să nu fugă, să se deplaseze cu grijă în direcţia opusă. Şi o regulă foarte importantă, care trebuie obligatoriu respectată: să nu-i hrănească pe urși, nici măcar cu pește din lac, și să nu lase în urma lor resturi de mâncare, pentru că acesta este singurul mod de a-i atrage pe urși în apropierea turiștilor”, a conchis directorul executiv al Asociaţiei „Szent Anna – Sfânta Ana”.

Nu ne rămâne decât să vă urăm să petreceţi timp minunat și de calitate, vizitând una dintre cele mai spectaculoase și valoroase rezervaţii botanice din România.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.