A început sezonul de vânătoare la cerb carpatin | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 27 noiembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » A început sezonul de vânătoare la cerb carpatin
A început sezonul de vânătoare la cerb carpatin

A început sezonul de vânătoare la cerb carpatin

  • Vânătoarea la această specie este considerată a fi una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase. Şi aceasta pentru că ea se desfăşoară pe parcursul mai multor zile, se suprapune cu perioada boncănitului, vânatul trebuie dibuit, iar vânătorii trebuie să-şi folosească din plin abilităţile
  • Pe fondurile cinegetice ale Direcţiei Silvice Harghita, şi în acest an cererile pentru recoltarea exemplarelor de cerb, aprobate prin cota de recoltă, provin de la vânători străini

La începutul acestei luni a început sezonul de vânătoare la cerbi carpatini (sau comuni), atât la mascul trofeu, cât şi la cei de selecţie.

Sezonul de vânătoare la cerb mascul de selecţie şi femele a început în 1 septembrie (şi se încheie în 31 decembrie), iar la mascul trofeu a debutat în 10 septembrie (şi durează până în 15 noiembrie).

În momentul de faţă, pe teritoriul judeţului Harghita sunt, în total, 45 de fonduri cinegetice. Din acestea, Direcţia Silvică (DS) Harghita mai gestionează trei fonduri de vânătoare, în zona ocoalelor silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş. Astfel, a spus directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, la nivelul direcţiei s-a păstrat şi activitatea cinegetică.

Conform ordinului de ministru, prin care se stabileşte cota de recoltă pentru fiecare specie cinegetică, de pe fondurile de vânătoare din judeţ pot fi recoltate 406 exemplare de cerb, din care 84 mascul trofeu, 139 mascul de selecţie şi 183 femele. De pe cele trei fonduri de vânătoare administrate de DS Harghita pot fi recoltate 24 de exemplare de cerb, dintre care 15 masculi şi nouă femele. Din cei 15 cerbi masculi aprobaţi spre recoltare, 10 sunt de trofeu şi cinci de selecţie.

Ing. Cătălin Mutică a declarat că vânătoarea la cerbi carpatini este una dintre cele mai frumoase din zonă şi din ţară. Această vânătoare se suprapune peste cunoscuta perioadă de boncănit, în care cerbii îşi dispută supremaţia cârdurilor de ciute şi îşi semnalează prezenţa în anumite zone. Iar în această perioadă, „vânătorii se pot apropia de exemplarele de cerb, le pot analiza şi pot să ia decizia cea mai bună, mai ales acolo unde este vorba despre recoltarea masculilor de selecţie şi eliminarea indivizilor care ar putea să transmită gene degenerative”.

Vânători din Danemarca, Belgia, Germania sau Spania

Directorul DS Harghita a amintit că anul trecut, din cauza pandemiei, nu au fost emise autorizaţii de vânătoare pentru vânători, însă în acest an au fost cereri pentru toate exemplarele de cerb aprobate în cota de recoltă.

„Faţă de anul trecut, când eram în primul val de pandemie, anul acesta, deşi suntem într-un val patru, lucrurile stau mai bine. Anul trecut nu am avut nici o autorizaţie de vânătoare pentru vânători la specia cerb, datorită restricţiilor impuse de pandemie, care au făcut imposibilă circulaţia vânătorilor. În schimb, în acest an au fost depuse cereri pentru toate exemplarele de cerb, pe care sperăm să le şi putem recolta”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Şi în acest an, cererile pentru toate exemplarele din cota de recoltă la cerb provin de la vânători străini, din Danemarca, Belgia, Germania sau Spania.

Conform sursei citate, cele trei fonduri cinegetice în care sunt aprobate cote de recoltă, de la Topliţa, Borsec şi Tulgheş, sunt fonduri de munte, cu areale foarte mari, în medie 20 ha un fond. În aceste fonduri de vânătoare condiţiile sunt optime pentru cerbul carpatin. Cotele de recoltă se calculează sub rata de creştere a populaţiei, astfel încât an de an populaţia să fie relativ stabilă, în nici un caz să nu descrească numărul, a spus directorul DS Harghita.

După ce vânătoarea la mai multe specii cinegetice a fost interzisă, cea la cerb a rămas cea mai deosebită în zonă

Ing. Cătălin Mutică a mai explicat că au fost aprobate pentru vânătoare şi trei exemplare de căprior de pe fondurile cinegetice administrate de instituţie. Sezonul de vânătoare la această specie a început la 1 mai şi continuă până la 15 octombrie. Însă căpriorul nu e o specie reprezentativă pentru fondurile din zona de munte, administrate de DS Harghita, deoarece, chiar dacă trăieşte şi în aceste regiuni, populaţiile deosebite sunt în zonele de câmpie, de dealuri, de şleauri, unde condiţiile, inclusiv de hrană, sunt mai bune.

Potrivit directorului direcţiei silvice, la mistreţi recoltarea la mascul se poate face tot timpul anului, odată cu apariţia pestei porcine africane, astfel că nu mai sunt urmărite efectele financiare din această vânătoare. În cazul mistreţilor, cel mai important este să fie diminuată populaţia la un număr relativ mic, astfel încât să nu existe o densitate foarte mare şi să nu se poată răspândi pesta porcină africană, „care a decimat populaţia de mistreţi, practic, în ultima perioadă, de pe fondurile cinegetice din România”.

Astfel, a spus ing. Cătălin Mutică, în zona de munte, cerbul este singura specie permisă la vânătoare care poate să genereze şi anumite venituri din activitatea cinegetică.

De asemenea, a rămas singura vânătoare mai deosebită. După cum se ştie, în ultimii ani s-a interzis vânătoarea la urs, la cocoşul de munte și la lup.

***

În acest context, l-am întrebat pe directorul DS Harghita dacă au fost, până în momentul de faţă, cereri din partea autorităţilor locale pentru recoltarea unor urşi periculoşi. „În momentul de faţă suntem la stadiul de a semna contractele cu primăriile din zonele în care avem fonduri cinegetice pentru a putea efectiv să facem parte din echipele mixte care se vor ocupa cu intervenţia la urs în cazul în care există atacuri de urşi în zona intravilan”, a spus ing. Cătălin Mutică. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.