Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

„A fi maghiar e un lucru bun, dar a fi secui este puţin mai mult!” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 aprilie 2020
Home » Politic » „A fi maghiar e un lucru bun, dar a fi secui este puţin mai mult!”
„A fi maghiar e un lucru bun, dar a fi secui este puţin mai mult!”

„A fi maghiar e un lucru bun, dar a fi secui este puţin mai mult!”

– Interviu cu Papp Előd, vicepreşedinte al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (2) –

Sunteţi foarte apropiat de mişcarea secuiască, de liderii acesteia, care din 5 în 5 minute vorbesc despre autonomie. Să zicem că mâine vreţi s-o declaraţi: practic ce veţi face, veţi ocupa primăriile câştigate electoral de UDMR şi instituţiile publice în care aceştia sunt directori, adică o să înlocuiţi nişte maghiari cu alţi maghiari şi veţi spune că aţi învins „ocupantul român”?

Nici vorbă! Trebuie înţeles întâi conceptul de autonomie. Care înseamnă decizie cât mai aproape de cetăţean, este bazat pe principiul subsidiarităţii şi normal că unul dintre cele mai importante lucruri este partea financiară, bugetul propriu-zis al unui anumit teritoriu. Pentru că autonomia, subsidiaritatea se suprapun, în cazul secuimii, cu locuitorii majoritari de etnie maghiară, se consideră că în România autonomia teritorială este pe criteriu etnic. Da, este, dar e numai o parte din autonomia propriu-zisă; pentru a înţelege conceptul de autonomie, sau al statelor federale, sau al landurilor germane… vorbeşte cineva în România că de pildă Bavaria are un parlament propriu?

Nu e relevant, statul german aşa s-a înfiinţat.

Dar România nu din Ardeal, Moldova şi Ţara Românească, respectiv Dobrogea s-a făcut?

Dar nu şi-au păstrat parlamente şi organisme de administraţie şi conducere proprii, paralele. Sunt diferenţe multe, care dau până la urmă esenţa statului respectiv…

Sunt diferenţe multe aşa cum sunt diferenţe mari între moldoveni şi ardeleni, între moldoveni şi olteni. Normal că, în cazul unei autonomii, se vor ţine alegeri, la care vor participa anumite partide şi se va constitui un parlament regional, şi toate funcţiile vor fi ocupate într-un anumit mod. Cum vor fi ocupate, nu ştiu. Poate în aceste autonomii îi vom vedea tot pe ei, pe care astăzi nu îi vedem prea bine, asta depinde tot de populaţie…

 

„Noi vedem capitala secuimii la Târgu-Mureş, unde avem un primar de etnie română”

 

Faceţi mereu abstracţie de realitatea că în cele trei judeţe pe care le vizaţi, circa 400.000 – adică peste o treime din locuitori – sunt nemaghiari…

Noi, ca model de organizare vedem secuimea, respectiv autonomia secuilor la fel cum este în Tirolul de Sud. Capitala regiunii autonome este Bolzano, unde majoritatea locuitorilor sunt italieni, 65% sunt italieni. Noi vedem capitala secuimii Târgu-Mureş, unde avem un primar de etnie română şi vedem o majoritate de 56-58% români. Aşa aş vedea o detensionare a relaţiilor etnice de acest gen şi sper ca să se ajungă la o normalitate de convieţuire în care totul se bazează pe respect reciproc şi să nu uităm că în lume nu există o regiune autonomă care să fie săracă. Am fost surprins să aflu că cea mai dezvoltată regiune la ora actuală din Spania nu este Catalunia, ci partea bască, regiunea Navarra, care acum zece ani era cea mai săracă.

Dumneavoastră spuneţi acum asta, dar în programele scrise care vizează autonomia nu apar deloc românii, nici măcar ca termen generic, şi acesta e unul din motivele acestei percepţii. Sloganul PPMT este „o Românie federală, o Transilvanie regională şi un ţinut secuiesc autonom”, dar nu sunteţi, totuşi, singuri pe lume…

Credeţi că sloganul nu include românii, adică fără cele 6,5 milioane de români din Transilvania se poate face acest lucru?

Unii dintre dvs. zic că da, se poate…

Dar cum? Este imposibil… În Transilvania trăiesc 20-25% maghiari, dar normal că trebuie să vedem realităţile cotidiene, respectiv care sunt acele localităţi care trebuie să aparţină de acea regiune autonomă, dar la nivelul discursului, discuţia cu majoritatea română din Ardeal, cu minoritatea română din secuime, respectiv cu Bucureştiul, am zis că s-au făcut aici multe greşeli, nu s-a comunicat cum trebuia, nu s-au depus eforturile necesare pentru a arăta ce beneficii aduce un anumit mod de organizare al unui stat. Anul trecut am avut prima încercare de dialog, la Sf. Gheorghe, în octombrie 2013, când am făcut o conferinţă în care am invitat politicienii români din Covasna, din Cluj-Napoca… Aceste lucruri trebuie discutate deschis. Înţeleg sensibilităţile comunităţii româneşti din secuime. Nu este un lucru plăcut să fii minoritar, eu ştiu foarte bine, e nevoie de multă empatie din ambele părţi. Eu, care m-am născut în Miercurea-Ciuc, la Liceul nr. 3 din generaţia mea nu ştiu să fi fost vreunul care să nu înţeleagă limba maghiară. Mergeam la fotbal, în tabere împreună, cei care n-au învăţat ori au decis să nu înveţe eu cred că pierd. În partea cealaltă, cei care nu învaţă limba română sau nu li se oferă posibilitatea să înveţe cum trebuie, la fel. Eu am două fetiţe în clasa a V-a, şi dacă e să vedem manualele şi să analizăm metoda de a învăţa limba română, ea este total greşită. Sunt greşite metoda şi manualul. Se aşteaptă enorm de la nişte copii care au limba maternă absolut diferită de limba română. Ieri au avut o lecţie în care se foloseau cuvintele „a deochea”, „fumegând”, se folosesc regionalisme în clasa a IV-a, în a doua săptămână li se cere să facă diferenţa dintre „aceasta” şi „acesta”, la copii mici care folosesc o limbă fără genuri etc. Au insuccese, nu e bine. Cauza este metoda şi manualul, din moment ce învaţăşi engleza şi le place. Eu văd cum învaţă limba engleză – prin desene cu dinozauri, cu ursuleţi, iar dincoace cu „a deochea”, cuvânt pe care nu-l ştiu nici în maghiară.

Aş vrea să răspund şi la întrebările nepuse: de pildă, într-o autonomie, un cotidian ca Informaţia Harghitei nu ar trebui să aibă probleme. Dacă populaţia română numeric este puţină şi nu poate susţine în condiţii de piaţă un cotidian trebuie să sară majoritatea, instituţiile. Singurul cotidian românesc este de neconceput să fie închis, dar problema se pune şi reciproc – căci de pildă la Aiud, unde sunt 15-20.000 maghiari, primăria, consiliul judeţean ar trebui să facă la fel. Asta o văd ca pe o normalitate. Statul, primăria ori consiliile judeţene ar trebui să susţină financiar acolo un periodic în limba maghiară, iar aici unul în limba română. Asta e normalitatea, dar problema este că viaţa noastră nu este normală. Ziariştii trebuie să scrie ce gândesc ei. Niciodată nu m-a deranjat opinia cuiva, ci doar dacă faptele sunt redate incorect.

Dumneavoastră, secuii, nu aveţi probleme cu identitatea? Vă simţiţi şi trăiţi ca secui, dar la recensământ trebuie să vă declaraţi maghiari, iar apoi să vă luaţi cetăţenia Republicii Ungare şi să deveniţi unguri. Românii nu înţeleg această triplă identitate care se manifestă concomitent…

Dacă tot vorbim despre sloganuri, se zice că a fi maghiar e un lucru bun, dar a fi secui este puţin mai mult! Cam aşa ar veni, nu am nici o problemă de identitate, eu văd lucrurile aşa: a fi secui înseamnă a fi părtaş la aceste ţinuturi. Aşa este şi cu dobrogenii, cu oltenii… Sârbul din Severin e oltean sau nu?

Invocaţi mereu Tirolul. Se ştie că după sistemul de acolo, nici o hotărâre nu poate ajunge în consiliul regional dacă n-a fost votată în toate trei consiliile etnice – german, italian şi ladin. Asta înseamnă că în Harghita şi Covasna circa jumătate din hotărârile de consiliu nici n-ar ajunge pe masa acestora.

De ce nu putem să vedem lucrurile într-un mod pozitiv? Poate că în primele 6 luni n-ar ajunge nici măcar o hotărâre la consiliul regional, dar cred că apoi toată lumea s-ar schimba şi ar vedea interesul comun.

Asta dacă hotărârile ar fi negociate. Dar cei care vor pierde din putere – faţă de situaţia actuală, când majoritatea decide fără probleme – ar fi maghiarii.

Să presupunem că aşa ar fi. Dar nu văd de ce nu s-ar putea negocia dacă eşti sincer şi ceea ce vrei este bun pentru comunitate. Sunt optimist! Sau naiv…?

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

4 comments

  1. Administrațiile locale din Harghita sunt majoritar maghiare. Ele hotărăsc în toate problemele, deci sunt autonome. Ce altă autonomie mai trebuie? Entitățile administrativ-teritoriale, adică județele, sunt AUTONOMII LOCALE. Citiți Legea 215 și Legea Finanțelor publice și o să vedeți, domnule Papp, că județul Harghita are autonomie locală, ca și celelalte județe din țară. Ce nu este clar? Exemplele pe care ni le tot băgați pe gât – Tirolul de Sus, Catalunia etc. nu se potrivesc cu ceea ce este în România, pentru că sunt alte condiții istorice de evoluție. Și, până la urmă: Ce vă lipsește dvs.acum și avem noi, cei din Iași ori Suceava, de ne tot terorizați cu autonomia și spectacole de carnaval unguresc/secuiesc în fiecare an?!

    • Ce aveti dumneavoastra fata de maghiarii din Harghita? Foarte simplu. De exemplu aveti dreptul sa folositi in orice conditii tricolorul roman, care este un lucru banal. Dar daca este atat de banal de ce nu avem dreptul si noi sa folosim steagul nostru? Ziceti ca in steagul secuilor nu sunt reprezentate romanii din Tinutul Secuiesc. Corect si adevarat. Dar va intreb: in tricolor unde sunt reprezentati maghiarii? Si daca pe institutiile locale ar fi steagul secuilor, pe langa, bineinteles ar fi si cel roman, cum este si acum, deci si romanii din Tinutul secuiesc ar fi reprezentati. In al doilea rand, multi dintre secui nu vorbesc limba romana, numai la un nivel incepator (de exemplu eu), lucru care este foarte des intalnit in mass-media romana, dar nu numai noi suntem de vina pentru asta, ci si modul in care ni s-a predat limba romana.

      • Nu am nimic cu un steag al județului Harghita, sau Covasna, sau Sibiu. Să nu confundăm tricolorul românesc, care este drapelul național AL STATULUI ROMÂN (precum alb-roșu-verde al statului ungar), care îi reprezintă pe toți CETĂTENII ROMANI, cu cel local, care îi reprezintă numai pe cei care locuiesc în județul respectiv. Sunt de acord să vorbim despre steagul judetului Harghita și nu de steagul secuiesc. Steagul secuiesc este numai al secuilor, iar steagul județului Harghita este și al românilor. Pe clădirile publice trebuie să apară steagul județului împreună cu al României. Irtem?

  2. Sunt secui avid de autonomie. Dar cred ca nivelul de autonomie existent ajunge pentru capacitatea de guvernare a elitelor secuiesti. Ar fi un dezastru daca am avea o autonomie mai mare. Iar treaba cu libertatea locuitorilor de a alege oameni mai comptetenti este o prostie. Pentru ca numai asta avem, deci cu asta defilam. Sa isi vada macar de ce au de facut ca in conditiile astea de autonomie ar putea sa faca mult mai mult decat fac acum. Niste incomptetni care habar nu au de administratie, si furaciosi cat incape. Niste nemernici, care ne amagesc cu autonomia lor tampita pe care nici ei nu stiu cum sa o faca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.