Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
La Sfântu Gheorghe a avut loc, duminică după-amiază, un miting organizat de Consiliul Naţional Secuiesc, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea acestuia la Budapesta, la care au participat câteva mii de persoane din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a precizat liderul formaţiunii, Izsák Balázs. Acesta a subliniat, printre altele, că maghiarii doresc să obţină autonomie prin mijloace paşnice, pe calea dialogului, amintind, totodată, că demersurile făcute în ultimii 15 ani pentru atingerea acestui deziderat au înregistrat progrese vizibile, atât în rândul comunităţii maghiare, al clasei politice româneşti, cât şi pe plan internaţional.
Participanţii au purtat steaguri secuieşti şi ale Ungariei, precum şi pancarte cu mesaje autonomiste şi au scandat în limba maghiară „Autonomie” şi „Piară Trianonul”. Printre invitaţii care s-au adresat mulţimii de pe scena amplasată în Piaţa Centrală s-au numărat preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, Szilágyi Zsolt, europarlamentarul Tőkés László, liderul Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania şi publicistul Sabin Gherman, iar în mulţime s-au regăsit şi parlamentari UDMR, relatează corespondenta Agerpres din Covasna, Mălina Negrea.
În acelaşi timp, Guvernul de la Budapesta le-a interzis tuturor profesorilor români de la şcolile cu predare în limba română din Ungaria să participe la o reuniune aniversară cu prilejul Centenarului organizată de comunitatea românească de la Jula. „Am avut prilejul să simt pe propria piele ce înseamnă să duci o politică primitivă antiromânească în statul vecin. (…) Voi face o notă scrisă prin care voi cere ministrului de Externe să reacţioneze de urgenţă faţă de acest atac brutal al Guvernului de la Budapesta faţă de comunitatea românească. La acţiunea de ieri li s-a interzis tuturor profesorilor români de la şcolile cu predare în limba română din Ungaria să participe la acest eveniment”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Eugen Tomac, după sosirea în ţară.
Acesta a adăugat că a primit această informaţie de la mai mulţi dascăli care „şi-au anulat prezenţa la reuniunea de la Jula pentru că au fost avertizaţi că, dacă vor participa la o acţiune de aniversare a celor 100 de ani de la făurirea României Mari, vor fi sancţionaţi”.
Astfel s-a ajuns la o situaţie absolut jenantă, a susţinut Tomac, când profesorii care „urmau să fie premiaţi pentru modul exemplar cum militează pentru păstrarea limbii române în Ungaria” nu au mai venit să-şi ridice diplomele.
Carevasăzică, în România, maghiarii pot manifesta oricând, pot striga şi cere ce le trece prin cap, iar un român din Ungaria nu are voie să-şi ridice o diplomă. Acestea sunt două moduri de a trata o minoritate pentru care şefilor de la Bucureşti şi celor din Ministerul de Externe ar trebui să le plesnească obrazul de ruşine.
Probabil că românilor nu li se cuvine să aibă un astfel de moment. Dar ia să vedem ce li se cuvine maghiarilor: la Budapesta a avut loc, vineri, Conferinţa Permanentă Maghiară (Máért), care a adoptat cu un consens total rezoluţia finală a celei de-a XVII-a şedinţe plenare, în care se precizează că maghiarilor din afara graniţelor Ungariei „li se cuvin” cetăţenia maghiară, dreptul de vot (în calitate de cetăţeni maghiari – n.n.) şi autonomia.
Nici românilor din Miercurea Ciuc nu li se cuvine să aibă un spectacol de 1 Decembrie, deoarece sala Casei Artelor este ocupată „absolut întâmplător” de o formație din Ungaria. Primarul urbei n-avea de unde să știe că vine 1 Decembrie, așa cum habar nu avea că la Miercurea Ciuc vine iarna, drept care ieri străzile municipiului pe care-l păstorește erau îngropate în omăt și practic necirculabile.
La aceeaşi conferinţă Máért, premierul Viktor Orbán a declarat că are acordul statului român pentru programele economice adresate comunităţilor maghiare din România – mai cu seamă în zona judeţelor Harghita şi Covasna. Guvernul din Ungaria investeşte masiv în folosul fermierilor maghiari din Transilvania, fără ca statul român să aibă vreo reacţie publică. O fundaţie din Ungaria, controlată de statul maghiar, canalizează milioane de euro către fermierii din Transilvania printr-un program practic inaccesibil potenţialilor beneficiari care nu cunosc limba maghiară. Proiectul adresat locuitorilor din zona Câmpia Mureşului sprijină, printre altele, achiziţia de terenuri (prin finanţarea intabulării). Doar circa 8-10% dintre beneficiari sunt români, restul maghiari, dar printre românii finanţaţi de Budapesta se numără şi şeful PSD Mureş, Vasile Gliga, susţine G4Media. Este vorba despre cetăţeanul din Ibănești care face pe patriotul plimbându-se pe la adunări în haine populare, prietenul lui Mircea Duşa.
Aceeaşi agenţie reaminteşte că Guvernul maghiar este tot mai implicat în Transilvania, alocând sume uriaşe pentru controlul presei de limba maghiară, pentru proiecte economice, culturale, sociale şi religioase ale cetăţenilor români de etnie maghiară – şi că în 2014, un oficial al Ambasadei Ungariei la Bucureşti dezvăluia un plan de lungă durată al Guvernului Orbán pentru cumpărarea de terenuri agricole în Transilvania.
