Steffen Schlandt: „Patimile după Matei – un exerciţiu de credinţă pentru fiecare”

iulie 17, 2018 in Cultură, Timp Liber

Peste 150 de muzicieni au interpretat, în premieră, pe instrumente baroce, creaţia cea mai complexă a compozitorului Johann Sebastian Bach, un vârf al muzicii universale, scrisă pentru două coruri, două orchestre şi şase solişti

Trei concerte de excepţie, susţinute în locaţii emblematice, au marcat calendarul evenimentelor cultural-muzicale ale săptămânii trecute în România: în premieră naţională, Oratoriul Patimile după Matei al lui Bach a fost interpretat pe instrumente baroce, pe scena Ateneului Român (12 iulie), la Biserica Neagră din Braşov (15 iulie) şi în cadrul Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc (13 iulie).

Profesorul Steffen Schlandt, iniţiatorul grandiosului proiect muzical, ne dezvăluie că Oratoriul Patimile după Matei este unul deosebit de complex, „un vârf al activităţii artistice” din multe puncte de vedere.

Pregătirile au început anul trecut, la Braşov, cu „citirea” tuturor părţilor acestei monumentale, dificile, dar înălţătoare compoziţii, cu o simbolistică profund religioasă.

„Este o lucrare dintre cele mai complexe, ce se desfăşoară în mai multe planuri: un plan istoric, unul contemporan, planul muzicii de cameră cu distribuţii foarte mici, în antiteză cu distribuţiile foarte mari pentru tutti, avem toate cele patru voci cunoscute: soprană, alto, tenor şi bas, dar mai avem, separat, un tenor care este Evanghelistul, încă un bas care îl reprezintă pe Iisus, avem personaje care vor fi cântate din cor – Iuda, Petru, Pontifex, arhierei, martori mincinoşi, slujitori – avem o complexitate foarte mare a aparatului care va interpreta această lucrare. Pe de altă parte, durata lucrării, de peste 3 ore, este deja un punct al concentrării pe care noi trebuia să o pregătim. Cântă o orchestră sau cealaltă, un cor sau celălalt cor şi la fel şi soliştii, nu toţi cântă tot timpul, dar când le vine rândul, potrivit partiturii, dintr-o dată trebuie să se trezească şi să fie acolo, cu starea, cu tempoul respectiv, cu atenţia îndreptată asupra colegilor”, spune dirijorul.

Efortul a fost considerabil, chiar şi în ceea ce-i priveşte pe membrii Corului „Bach” din Braşov, care cântă des cantatele compozitorului al cărui nume îl poartă.

„Vârful a fost Patimile după Ioan, o lucrare mai scurtă, destul de asemănător clădită, cu coruri mari de început şi de sfârşit, cu corale, cu arii, cu recitative, dar Patimile după Matei sunt aproape o dublare a muncii pe care noi a trebuit să o depunem”, mărturiseşte Steffen Schlandt.

Orchestrele şi corurile s-au reunit la Miercurea Ciuc, pentru a forma împreună un tot unitar. Repetiţiile s-au desfăşurat sub îndrumarea dirijorului Steffen Schlandt şi a concert-maestrului Ulrike Titze, membru fondator al Orchestrei Baroce din Dresda. Pentru un asemenea maraton muzical s-au făcut repetiţii de câte opt ore zilnic. Colaborarea între Corul „Bach” de la Braşov, Corul „Lux Aurumque” şi Orchestra Barocă a Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc a fost rodnică şi „foarte plăcută”, susţine iniţiatorul proiectului, aşa încât publicul meloman s-a delectat cu trei concerte de vis în Capitală, la Braşov şi la Biserica „Szent Ágoston” din Miercurea Ciuc.

„A fost important să înţelegem cât mai aprofundat muzical şi spiritual această lucrare, s-au făcut traduceri ale textelor din germană, care au ajutat foarte mult corul să înţeleagă despre ce este vorba. Coralele – avem 12 – au o funcţie vitală, şi de stabilitate, şi de reflecţie, şi de integrare a publicului în acţiunea care se desfăşoară în Vinerea Mare, suntem noi toţi părtaşi la ceea ce s-a întâmplat. Ele nu sunt simple corale de biserică, ci sunt îndreptate asupra reflecţiei noastre personale, cum înţelegem să ne îndreptăm viaţa după jertfa lui Iisus, după minunea care s-a produs”, a explicat Steffen Schlandt.

Orchestra a fost formată din instrumente de tip baroc, o premieră absolută în România. Instrumente baroce nu sunt predate în România, de aceea există puţini instrumentişti de nivel profesionist. În acest proiect figurează interpreţi din România (Miercurea Ciuc, Bucureşti, Oradea, Timişoara, Târgu Mureş, Odorheiu Secuiesc), Ungaria şi Germania. Marţea trecută a fost ziua repetiţiei generale. Întreaga echipă şi-a putut forma o idee despre cum se simt cele trei ore de maraton muzical, fiecare muzician gestionându-şi cu eficienţă maximă resursele şi concentrarea.

Pe scenă au urcat peste 150 de participanţi, cu vârste cuprinse între 7 ani – cei din corul de copii – până la 78 de ani. Majoritatea a fost formată, însă, din tineri, aşa încât sunetul corurilor a fost unul sănătos şi plin de vitalitate.

„Dincolo de exerciţiul muzical şi artistic, este şi un exerciţiu de credinţă pe care noi încercăm să-l facem, iar credinţa nu exclude pe nimeni, am vrut ca toţi să ajungem să avem parte de conţinutul lucrării şi de mesajul ei, care este unul al împărtăşirii, de a-L căuta împreună pe Iisus şi a urma calea Sa”, a transmis Steffen Schlandt.

Este important de precizat pentru publicul spectator că „Patimile după Matei” este o lucrare de mare întindere. Pentru o mai bună înţelegere a oratoriului lui Bach, interlocutorul nostru ne recomandă să ne aplecăm asupra capitolelor 26 şi 27 din Sfânta Evanghelie după Matei, lectură care ne ancorează în profunzimea acestei capodopere a muzicii religioase.

„Am încercat să întindem o mână publicului prin traducerea textelor. Cei care au venit la concerte, le-au văzut proiectate pe ecrane. A doua mână întinsă este emoţia pe care o transmitem non-verbal, pentru că muzica transportă un conţinut, fără să trebuiască să fie explicat”, a precizat dirijorul.

„Acest proiect este încununarea unei munci de câteva luni, este şi dorinţa de a fi pe culmile pe care omul a reuşit să le atingă, dar nu neapărat cu dorinţa unui alpinist care doreşte să înfrunte şi să învingă muntele, ci mai degrabă să fie părtaş şi să se bucure de privelişte. Când ai ajuns să pui mâna pe această lucrare, este incredibilă priveliştea pe care Bach o oferă muzical celor care cântă. Şi trebuie să spun că această lucrare creşte de fiecare dată când o asculţi. E aproape imposibil la prima audiţie să îţi dai seama cât este ascuns în această lucrare; cu cât o asculţi mai mult, vei reuşi să fii mai profund, să cobori în spiritualitatea ei şi în conţinutul ei, şi în întrebările ei”, a conchis iniţiatorul proiectului, Steffen Schlandt.

Aşadar, Orchestra Barocă şi Corul Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, împreună cu membrii Corului „Bach” al Bisericii Negre, sub bagheta dirijorului Steffen Schlandt, au prezentat, în premieră în România, într-o formulă inedită şi unică, Oratoriul Patimile după Matei al compozitorului Johann Sebastian Bach. La interpretarea celebrei piese muzicale şi-au mai dat concursul soprana Renáta Gebe-Fügi (Cluj-Napoca), mezzosoprana Susanne Langner (Berlin), tenorii János Szerekován (Budapesta) şi Nicolae Simonov (Bucureşti), precum şi başii Matthias Weichert (Dresda) şi Dan Popescu (Braşov). Concert-maestrul Ulrike Titze, o personalitate de renume mondial, membru fondator al Orchestrei Baroce din Dresda, este întotdeauna garanţia unui eveniment muzical extraordinar.

Alegerea acestei lucrări în Anul Centenarului nu a fost întâmplătoare. „Muzica lui Bach este profund împăciuitoare şi vorbeşte pe înţelesul tuturor cu aceeaşi forţă şi sensibilitate. Considerăm că acesta poate fi mesajul nostru muzical în Anul Centenar 2018: putem fi uniţi şi motivaţi să conlucrăm pentru un scop nobil. Prezentăm o Românie europeană, aptă să ducă la bun sfârşit un proiect ambiţios, capabilă să lucreze în echipă, o Românie deschisă şi tolerantă”, a declarat înainte de concert Steffen Schlandt.