Miercurea-Ciuc va pierde anul viitor 16 milioane de lei

• „Din 16 milioane de lei poţi să faci de două ori tot Cartierul Spicului şi îţi mai rămân şi bani pentru reparaţii”
• Tăierile preconizate au afectat deja o parte dintre instituţii, cel mai mediatizat caz fiind cel al Teatrului Municipal

În urmă cu ceva vreme, discutând despre situaţia Teatrului Municipal, Füleki Zoltán, viceprimarul municipiului Miercurea-Ciuc, afirma că problemele de finanţare ale instituţiei de cultură se datorează exclusiv situaţiei economice a oraşului.

„Noi pierdem aproape 16 milioane de lei pe anul viitor”, spunea Füleki Zoltán. Iar prin această diminuare de buget vor fi afectate şi alte instituţii, nu numai Teatrul, inclusiv în cadrul primăriei fiind nevoie de o reorganizare. În urma acestei reduceri, arăta viceprimarul, „noi trebuie să pregătim un buget pe anul viitor şi trebuie să fim pregătiţi”.

Dar de ce şi cum apare această gaură de 16 milioane de lei? Prin schimbarea Codului fiscal a intervenit o modificare şi în ceea ce priveşte impozitarea terenurilor agricole: a fost scoasă prevederea care preciza că primii 400 de metri pătraţi sunt impozitaţi ca şi curţi. Astfel, oraşul a pierdut 400 mii de lei. Dar e vorba doar de o parte din pierderi, principalele reduceri în buget datorându-se reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură promovată în pachetul de măsuri fiscale.

Primul impuls a fost de compensare a sumelor prin ridicarea taxelor şi impozitelor. Dar şi dacă acestea ar creşte, nimeni nu ar garanta că suma care ar ajunge la bugetul municipiului ar fi mai mare, pentru că nu e sigur că oamenii o vor mai plăti.

Chiar şi prin această mărire a cotei de impozitare, în cea mai optimistă variantă, mai mult de 4-5 milioane de lei nu s-ar atrage la buget. Ori pierderea, aşa cum afirma Füleki Zoltán, e de 16 milioane de lei. „Cam 52-54 milioane de lei este suma din buget din care poate să trăiască oraşul. Restul bugetului e alcătuit din sume tranzitorii, care trec prin noi (salariile profesorilor etc.), care vin şi pleacă. Din aceia nu întreţii drumuri, nimic.

Şi din aceşti bani, 52 de milioane, noi pierdem 16 milioane. (…) Din 16 milioane de lei poţi să faci de două ori tot Cartierul Spicului şi îţi mai rămân şi bani pentru reparaţii”.

După ce s-a renunţat la ideea creşterii cotei de impozitare (au crescut doar impozitele maşinilor cu 16%) şi nu s-a dorit să se taie nici din sumele alocate pentru investiţii, posibilitatea rămasă este reducerea cheltuielilor. Iar Füleki a dat exemplul bugetului pentru salarii care este de 7,5 milioane de lei, în timp ce tăierea este dublă.

„Şi trebuie să înţeleagă toată lumea că, dacă până acum am avut o pâine pe masă, de acum voi avea doar o jumătate – explica Füleki Zoltán. Toată lumea vine şi spune că înţelege situaţia, dar de la noi să nu tăiaţi. Atunci de la cine să tai? (…) Este o familie de cinci persoane: ori împarţi pâinea aia de care dispune şi fiecare mănâncă, dar nimeni nu moare de foame, ori dau pentru trei şi pentru doi nu dau nimic”.

Cazul Teatrului Municipal „Csíki Játékszín”

Ca o consecinţă a acestor pierderi financiare, o parte dintre instituţiile oraşului se confruntă deja cu probleme. Şi, probabil, cel mai mediatizat caz a fost cel al Teatrului Municipal „Csíki Játékszín”, situaţia acolo fiind deja una mai veche.

„Problema a pornit prima dată de la majorarea salariilor cu 25% în domeniul nostru”, explica Parászka Miklós, directorul instituţiei. O creştere aşteptată de cei din dramaturgie de 10 ani, timp în care n-au fost majorări. Apoi a urmat modificarea legislaţiei financiare, care a adus modificări în privinţa taxelor, în final ducând la acel deficit preconizat pentru 2018.

„Numai că apărând aceste situaţii, domnul primar Ráduly a lansat nişte idei de restructurare a instituţiilor culturale care nu s-au expus limpede, nu s-au conturat coerent şi trupa s-a speriat –  arăta directorul Teatrului Municipal. S-a avansat ideea comasării instituţiilor; altă idee a fost comasarea cu teatrul din Gheorgheni. S-au conturat nişte gesturi de centralizare, de a micşora autonomia instituţiilor şi care sunt nişte idei care periclitează profilul artistic şi mersul bun şi productiv al instituţiei”.

În luna septembrie, înainte de prima premiere din actuala stagiune, a fost o întâlnire între directorul Teatrului şi primarul municipiului, iar după o jumătate de oră, Parászka Miklós a ridicat o serie de întrebări. În acel moment, discuţia s-a terminat cu promisiunea lui Ráduly Róbert că o va relua. În ciuda faptului că directorul Teatrului a trimis de atunci două scrisori în care au fost sintetizate ideile sale, că şi trupa l-a invitat la discuţii, edilul municipiului nu a mai dat nici un semn. De fapt, această lipsă de dialog este şi una dintre acuzele aduse municipalităţii, în ciuda faptului că Füleki Zoltán spunea că săptămânal se ţine legătura cu managementul instituţiei de cultură.

O primă măsură luată a fost reducerea personalului. „Nu s-a atins personalul artistic, probabil că asta creează mai multe probleme şi emoţie şi prestigiu, că se ciunteşte trupa. Şi am trimis în pensie sufleorul, dânsa fiind singură (în teatru sunt două pe acest post, dar noi aveam una), s-a trimis în pensie un recuzitor şi casiera. S-au tăiat două posturi la atelierul de croitorie şi un maşinist. Maşinistul, organizatoarea şi secretara au fost trecute prin transfer în aparatul primăriei”, spunea Parászka Miklós.

Doar că prin reducerea acestor posturi apăreau dificultăţi în ceea ce priveşte buna funcţionare a instituţiei, mai ales că, arăta Parászka, Teatrul din Miercurea-Ciuc funcţionează după un model restrâns: în mod clasic, în spatele unui artist stau două persoane care deservesc procesul creativ; aici, totul s-a construit pe modelul de 1 la 1.

Această dificultate a fost înţeleasă de către primărie şi s-a permis ca cei care s-au pensionat să fie reangajaţi, dar cu contracte pe termen limitat pe producţii, urmând să fie plătiţi din banii de producţii, nu de personal, iar situaţia a revenit cumva la normal.

Tot legat de personalul de la Teatru şi de măsurile impuse de situaţia financiară, Füleki Zoltán spunea că nimeni nu a rămas fără loc de muncă pentru că personalul a fost trecut la primărie.

În ceea ce priveşte viitorul, Parászka Miklós spunea că are o perspectivă şi aşteaptă ca primăria să fie partener în rezolvarea problemei. „Am cerut în anul viitor cu un milion de lei mai puţin – am avut 3 milioane şi 700 de mii, anul trecut, pentru teatru şi acum am solicitat 2,7 milioane, pentru că noi facem eforturi şi contribuim la soluţii, suntem parteneri în rezolvarea problemei”, arăta directorul Teatrului Municipal.

Consemnări de Liviu CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii