Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

72 de minore din Harghita au adus pe lume copii anul trecut | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » 72 de minore din Harghita au adus pe lume copii anul trecut
72 de minore din Harghita au adus pe lume copii anul trecut

72 de minore din Harghita au adus pe lume copii anul trecut

În alte trei cazuri adolescentele sub vârsta majoratului au solicitat întreruperea sarcinii. În patru cazuri a fost solicitat plasamentul mamei minore şi al copilului acesteia, dar şi numai al copilului, pe care prea tânăra mama nu a avut tăria să-l crească

Din datele care ne-au fost puse la dispoziţie de referentul de presă al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, la maternitatea spitalului au fost înregistrate anul trecut 1.345 de naşteri, în 72 de cazuri fiind vorba despre mame minore. Cea mai tânără dintre ele avea 13 ani.

„Am avut o mamă în vârstă de 13 ani, trei mame la 14 ani, şase mame la 15 ani, câte optsprezece mame la 16 ani şi la 17 ani şi douăzeci şi şase de mame la 18 ani (n.r. – la data luării în evidențe erau minore). Majoritatea sunt la prima naştere, dar sunt şi cazuri când aceste mame minore sunt deja la a doua naştere: o mamă la 15 ani, şapte mame la 16 ani, opt mame la 17 ani şi zece mame la 18 ani”, relevă informarea transmisă de spitalul judeţean.

Specialiştii, fie că vorbim despre asistenţii sociali, de medici, de psihologi, de persoane care au studiat fenomenul, consideră că naşterile la vârsta adolescenţei, uneori prea fragedă, se datorează fie vulnerabilităţii sociale, fie lipsei de comunicare în familie – dintr-o nejustificată pudoare, sau pentru că părinţii nu ştiu cum să abordeze această chestiune, ori apreciază că este un subiect tabu – fie din cauza lipsei de supraveghere a minorelor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate şi a lipsei de afecţiune, pe care adesea copilele o caută într-un alt tip de relaţie.

Dar şi unuia dintre cele mai sordide acte care bântuie existenţa unora: abuzul, indiferent că se petrece în familie sau în afara acesteia.

„Fiecare om trebuie să fie conştient că autorităţile îşi pot face treaba doar dacă primesc informaţiile necesare. Cei care ştiu de abuzuri care se comit asupra minorilor, sexuale sau de oricare altă natură, au obligaţia morală să sesizeze acest lucru. Pentru că aici este vorba despre salvarea sorţii şi a vieţii unor copii. Determinarea unei minore să întreţină relaţii sexuale la vârste mici este un abuz foarte grav, nu există consimţământ în această privinţă la 9-10-11 ani, nici nu se poate concepe aşa ceva”, spune Elekes Zoltán, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie (DGASPC) Copilului.

Dar în atenţia DGASPC ajung doar cazurile sesizate, de obicei, de spitale: mame minore care vin la consultaţie, pentru întrerupere de sarcină sau atunci când suferă avorturi spontane.

Ieri, de pildă, la Ambulatoriul de specialitate al spitalului judeţean a ajuns o fată de 17 ani, gravidă cu al treilea copil. O alta, de aceeaşi vârstă, este însărcinată cu gemeni.

„Sunt nişte copii, sunt situaţii în care rămâi fără cuvinte, mă gândeam la ele că fac copii, deşi ele sunt la vârsta copilăriei. Dar am avut şi o graviduţă la 14 ani, care avea un prieten matur, de 30 de ani, de aceeaşi vârstă cu mama ei, şi a stat cu el pentru că i-a oferit un pic de încredere, de care nu a avut parte acasă. Nu este normal ca fetele să îşi înceapă viaţa sexuală la 11-12 ani, nu sunt mature nici hormonal, nici fizic şi nici psihic”, explică dr. Camelia Voicu, medic primar obstetrician-ginecolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc.

Majoritatea mamelor minore provin din medii defavorizate şi din familii  disfuncţionale, pe fondul lipsei de cultură şi de educaţie din mediul social de provenienţă. Se întâlnesc destul de des şi în anumite comunităţi, unde aşa-zisa căsătorie la vârste foarte mici este considerată normală şi acceptată. De obicei, viitorii soţi sunt mai mari cu cel puţin cinci ani decât „miresele” lor, dar „se întâmplă ca cei doi adolescenţi, care întreţin astfel de relaţii, să fie de vârste apropiate şi am avut cazuri când aceştia au devenit părinţi la 14-15 ani, pentru că acesta este obiceiul în sânul comunităţii din care fac parte. Sunt, însă, cazuri mai grave”, relatează directorul Elekes.

Doar cei naivi ar putea să mai creadă că tinerii din zilele noastre aşteaptă să ajungă la vârsta majoratului pentru a-şi începe viaţa sexuală – excepţiile sunt din ce în ce mai rare – iar adolescenţii din aşa-numitele „familii bune” nu fac abatere de la regulă. Mult mai puţine sunt cele din mediile aşa-numite „intelectuale”, care provin din familii închegate, unde nu le lipseşte nimic şi care au acces la informaţii. Unele minore au ajuns mame în urma unei relaţii născută din curiozitate, altele din teribilism sau din dorinţa de fi în rând cu colegele de la şcoală emancipate. Şi dacă se întâmplă să apară mai rar şi un bebeluş în cazul acestora, este doar pentru că au avut şansa la o educaţie preventivă şi cunosc metodele de contracepţie.

„Fetele îşi încep viaţa sexuală tot mai devreme, chiar ieri am avut o discuţie cu o adolescentă de 15 ani în această situaţie şi am fost plăcut surprinsă să văd că a venit împreună cu mama ei, să discutăm, să ştie la ce să aibă grijă. Este foarte important să existe o astfel de relaţie între mamă şi fiică. Din acest punct de vedere, exemplul familial are mare greutate”, arată dr. Camelia Voicu.

Psihologii susţin, la rândul lor, că minorele nu sunt pregătite să devină mame, atenţionând că vârsta lor emoţională „este cu 4-5 ani în urma celei biologice”. În aceste condiţii, ele nu pot face faţă singure unei astfel de provocări şi au nevoie de suport din partea familiei, a instituţiilor abilitate şi de ani de consiliere psihologică.

Anul trecut, 47 de mame minore au ajuns în atenţia DGASPC Harghita şi a autorităţilor publice locale.

„În primul rând, trebuie să stabilim din ce mediu social provine minora, dacă i-a fost pusă în pericol integritatea sau dezvoltarea, dacă a fost abuzată. Când se apropie naşterea şi de apariţia bebeluşului, avem grijă să vedem dacă mama minoră şi copilul ei au unde să se întoarcă, dacă pot reveni în familie, dacă acest mediu este sigur pentru ei şi dacă li se oferă tot ceea ce este necesar. Şi, desigur, după o analiză serioasă pe care o facem, la care adăugăm rezultatele anchetei autorităţilor locale, luăm deciziile cele mai potrivite pentru ei. În judeţul nostru, în majoritatea cazurilor mamele minore cu bebeluş rămân în grija familiei, părinţii mamei minore acceptă ca cei doi să se întoarcă în familia lor. Dar sunt şi cazuri în care este necesară intervenţia noastră. Dacă există voinţă din partea mamei minore să rămână alături de bebeluşul ei şi să aibă grijă de el, dar nu are unde să stea şi nici condiţii să-l crească, soluţia este să-i plasăm pe amândoi la un asistent maternal profesionist, având în vedere că bebeluşul nu are voie să fie plasat într-un centru de plasament. Am avut astfel de cazuri, unele cu rezultate pozitive. În alte cazuri, după o perioadă mamele minore s-au decis să trăiască altă viaţă, şi-au abandonat bebeluşii la asistenţii maternali şi au plecat”, povesteşte Elekes Zoltán, directorul DGASPC Harghita.

Ce este de făcut?

Cu siguranţă mai multă educaţie sexul-sanitară începând din familie şi continuând la şcoală, pentru că este mai uşor să previi, decât să compromiţi vieţile unor minore şi ale copiilor lor. Ignoranţa nu face bine nimănui.

„După părerea mea, este bine să se facă educaţie sexual-sanitară. Dacă vorbim de sute de cazuri de mame minore în fiecare judeţ şi de mii de cazuri în România (16.639 de cazuri noi înregistrate la nivel naţional în 2019, ultimul an cu date centralizate – n.a.), este clar că este mai mult decât necesară. Trebuie să privim lucrurile mai departe: o mamă minoră, care a născut la 14-15 ani, dacă are grijă de copilul ei – şi acesta este cazul cel mai fericit – nu mai poate să aibă grijă de viitorul ei, i-a fost curmat, pentru că viaţa ei a luat o altă turnură, ajungând într-o situaţie mult mai grea decât înainte de a deveni mamă. Nu trebuie să ne ascundem după deget, trebuie să înţelegem că aceste lucruri există şi că trebuie să vorbim despre ele, ca să ajutăm adolescentele să ia decizii în cunoştinţă de cauză. Dacă vor să devină soţii la 16 ani, să o facă pentru că vor, nu din neştiinţă, din cauza sărăciei şi a dezinformării să intre într-o relaţie care să le pecetluiască viaţa”, consideră directorul DGASPC Harghita.

În ultimii ani, dr. Camelia Voicu a fost invitată de câteva ori să le vorbească tinerilor din clasele a XI-a despre riscurile vieţii sexuale începute prea devreme. 

„Copiii sunt curioşi, deschişi la astfel de discuţii, pun multe întrebări, mai ales fetele. Feedback-ul a fost foarte bun şi da, consider că introducerea orelor de educaţie sexuală în şcoală este bine-venită, mai ales de la clasa a X-a. Oricum, ei sunt foarte bine documentaţi, de pe Internet, din alte surse, discută între ei, să nu ne imaginăm că nu ştiu. De aceea e bine să ştie că există anumite reguli, cele de protecţie şi de contracepţie de exemplu, pe care este în beneficiul lor să le respecte. Ar trebui să stăm mai mult de vorbă cu tinerii, ei simt că trăiesc într-o lume care-i dezamăgeşte zi de zi, iar maturii au aşteptări prea mari de la ei. Toţi cer, dar nu oferă”, a adăugat dr. Camelia Voicu.

Încercăm să fim rezervaţi când vorbim despre creşterea numărului de mame minore. „În mod real, nu ştiu dacă a crescut; înainte nu existau sesizări cu privire la astfel de cazuri din partea spitalelor, nu îşi luau prea în serios obligaţia de a le raporta. Asta nu înseamnă că nu erau. Acum poate o fac şi avem o cifră mai mare de mame minore”, ne invită la cumpătare directorul Elekes Zoltán.

La fel de valabilă este şi reciproca. Astăzi sunt destule spitale private, care nu au nici o obligaţie să raporteze astfel de cazuri, căutate tocmai pentru confidenţialitatea pe care o garantează.

Fără alte referiri din partea noastră în privinţa numărului copilelor care aduc pe lume copii, vă supunem atenţiei rezultatele unei cercetări desfăşurată de organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit acesteia, România are aproape un sfert dintre mamele minore din Uniunea Europeană, sub 2% dintre acestea beneficiind de servicii publice de asistenţă socială.

Un alt studiu, realizat în ţara noastră de UNICEF şi Asociaţia SAMAS – Sănătate pentru Mame Singure, pomeneşte despre „o tânără în vârstă de 19 ani, care a născut deja şase copii” şi că există mame care au doi sau trei copii la vârsta de 15 ani. În eşantionul tinerelor adolescente care au făcut obiectul studiului, minore care au născut sau erau însărcinate, „cel puţin o fată a mărturisit că şi-a început viaţa sexuală la nouă ani, iar fiecare a cincea înainte de a împlini 15 ani”.

Şi, dacă nu ştiaţi, primul copil născut în 2021 în România a fost adus pe lume de o mamă în vârstă de 15 ani.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.