28 la zero în lupta cu neantul | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 2 decembrie 2020
Home » Opinii » 28 la zero în lupta cu neantul
28 la zero în lupta cu neantul

28 la zero în lupta cu neantul

Localităţile cel mai uşor de condus sunt cele în care UDMR a candidat singură: 28 la număr. Acolo nimeni nu crâcneşte. Putem presupune că acesta e visul oricărui „democrat”, posibil de înfăptuit doar în secuime, nicăieri în România sau Europa. N-ai nici un adversar, baţi la zero neantul şi apoi te prezinţi forţos la întâlnirea cu gazetarii, răpus de oboseală de parcă te-ai fi luptat de-a binelea cu cineva.

Asta-mi aminteşte de cea mai trasă de păr legendă care se umflă în cuptorul istoricilor de ocazie, aceea a Diviziei Secuieşti, care cică n-a pierdut nici o bătălie, dar nici n-a avut vreo confruntare militară serioasă în toată istoria ei, foarte scurtă de altfel.

Există, carevasăzică, o frumoasă tradiţie: când nu te baţi cu nimeni, ieşi întotdeauna învingător. De fapt, nici Fidesz nu prea (mai) are adversari: marea majoritate sunt cumpăraţi, pe restul i-a vârât celălalt Orban pe linie moartă.

De fapt, cel mai bine este ca privilegiile să fie legiferate, iar şefii UDMR nu s-au dat niciodată înapoi de la aşa ceva; interdicţia să mai candideze cineva unde are interes formaţiunea etnică ar trebui aranjată cumva înainte ca Orban al nostru să se dezmeticească din victorie.

Sunt oameni care posedă demult democraţia în sânge, nu pot deveni cetăţeni de mâna a doua, aşa că legea asta cu un singur tur trebuie păstrată de-a pururi. Sigur că ea le-a folosit şi PSD şi PDL când erau mari şi tari, dar smântâna de pe oală a tras-o formaţiunea dlui Kelemen, că numai aşa îşi poate adjudeca primării în localităţi unde maghiarii sunt doar o treime din populaţie.

Pentru românii din zonă alegerile nu au cine ştie ce miză, oricum locurile sunt ocupate şi viitorii şefi sunt cunoscuţi dinainte. Aşa că Antal Árpád de la Sfântu Gheorghe îşi poate permite să facă bancuri pe tema singurului consilier municipal român („o să avem grijă de el ca de ochii din cap”, zicea mai adineauri) – şi din acest punct de vedere nici Ciucul nu stă altfel. Un consilier municipal la peste 6.000 locuitori de etnie română nu e cine ştie ce ispravă. Treizeci de ani am scris că românii trebuie să iasă, să mişte, să se impună. Realitatea mă infirmă: nu le pasă, aşa că au atâta acces la putere cât merită. Iar a merge la alegeri pe o listă comună e o chestie atât de complicată, că mai degrabă va descifra misterele materiei negre din Univers un oarecare client cotidian de la bufetul gării, decât să se întâmple aşa ceva.

Întrucât românii îşi ţin linia partidului din care fac parte ca gaia maţu’, vor fi dificil de condus localităţile Topliţa (şapte consilieri PSD şi zece de la alte 4 formaţiuni), Sărmaş, cu o structură a consiliului formată din 5 PSD, 4 PNL, 4 PMP, 1 UDMR şi 1 Pro România – dar nici la Voşlăbeni şi Gălăuţaş nu va fi foarte simplu dacă nu se fac alianţe oarecum împotriva naturii – adică împotriva liniei ideologice şi comportamentale trasată de la Centru.

Cu un singur tur la primării, judeţul Mureş va fi condus multă vreme de maghiari, deşi românii sunt majoritari. Doar primii candidaţi români din cei 13 la şefia consiliului judeţean au împreună aproape 106.000 de voturi, faţă de cele 85.000 ale câştigătorului Péter Ferenczi. Şi cei a căror minte nu le stă la politică înţeleg acum de ce au fost aşa de vehemenţi udemeriştii la propunerea votului în două tururi: cum ar câştiga ei, în aceste condiţii, Primăria Reghin de exemplu?

Dar, în sfârşit, şi o veste bună: cei din zona muntoasă din Banat şi zonele de deal din Transilvania au anul acesta o producţie de prune record. Avem, carevasăzică, cu ce ne îndeletnici până la alegerile generale din decembrie, următorul moment de trezvie politică când formaţiunea etnică va trece en fanfare pragul electoral, fericindu-ne încă un mandat cu înţelepciunea şi toleranţa conducătorilor ei.

Cel mai minunat lucru din lume este să fii român în Har-Cov sau Mureş: nu pierzi nimic dacă nu mergi la vot, nu câştigi nimic dacă mergi.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.