15-20 la sută din suprafeţele însămânţate în toamnă sunt în suferinţă!

Din discuţia pe care am avut-o recent cu ing. Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultura Judeţului (DAJ) Harghita, aveam să înţeleg că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, culturile semănate în toamnă sunt ceva mai slabe. Şi asta întrucât, arăta domnia sa, în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie a plouat mai puţin, lucru care, cu excepţia suprafeţelor ocupate în prealabil cu cartofi, a îngreunat mult pregătirea patului germinativ pe celelalte suprafeţe ce urmau a-şi primi sămânţa.

Necazul e că şi după însămânţare seceta nu s-a dat bătută, fapt care a dus în multe locuri la o răsărire neuniformă, cultura cea mai afectată fiind cea de grâu.

Şi pentru că unii dintre fermieri nu prea au motive să ia în calcule o producţie care să le răsplătească efortul, în condiţiile în care în anumite zone şi parcele a fost semnalată apariţia fenomenului de descălţare, favorizat de alternanţele de temperatură din ultima perioadă, au hotărât să recurgă la supraînsămânţări cu grâu de primăvară, masa vegetativă rezultată urmând a fi folosită ca furaj în hrana animalelor.

Rugat să îmi spună dacă asigurarea culturilor împotriva calamităţilor naturale a câştigat mai mulţi adepţi, d-l Török a precizat că numărul acestora a crescut nesemnificativ şi că, spre deosebire de inundaţii, pentru secetă societăţile de asigurări nu încheie poliţe de asigurare.

Cu sublinierea că în toamnă au fost însămânţate 11.550 ha, ocupate preponderent cu grâu, voi mai reţine din spusele interlocutorului meu faptul că o evaluare mai apropiată de realitate va fi posibilă cam peste o lună de zile. Până atunci, lucrările specifice sezonului au intrat în actualitate sfidând parcă vremea, primele consemnate în calendar fiind fertilizările cu îngrăşăminte chimice şi însămânţările, ambele în fază de debut chiar şi în zona Ciucului.

Cât priveşte cartoful şi perspectiva lui sub aspectul suprafeţelor ce le va ocupa în planul de culturi 2015, şeful DAJ Harghita e de părere că ele nu se vor diminua foarte mult faţă de cele din 2014.

Supărat pe bună dreptate că şi acum, ca şi în alţi ani, mulţi dintre fermieri nu au reuşit să-şi valorifice producţia, sau au făcut-o la un preţ care să le permită doar recuperarea unor cheltuieli, ing. Török crede că cei care elaborează strategiile agriculturii europene ar trebui să adopte nişte soluţii pe seama cărora statele membre ale Uniunii Europene să nu se „faulteze” reciproc. Afirmaţia sa vizează pierderea pieţei ruseşti de către Polonia, care, subvenţionându-şi producătorii, intră pe pieţele celorlalte state din spaţiul comunitar cu preţuri mici, sub cele de producţie, lovind indirect în producătorii indigeni. „Ar trebui să-şi valorifice cartofii pe un alt continent, cu ţări sărace, pentru că procedând aşa noi devenim victime colaterale”.

Ceva similar, dar nu foarte exact definit, s-a întâmplat şi cu producătorii de sfeclă de zahăr din judeţ, pe care procesatorii, cei ce îi sprijineau cu sămânţă şi tehnologie, asigurându-le pe bază de contract preluarea producţiei spre binele fermierilor ce trudeau la obţinerea ei, dar şi spre binele salariaţilor unităţii, i-au lăsat într-o oarecare măsură din braţe, invocând costurile ridicate cu transportul.

Aşa o fi, dar în spatele acestei poveşti stă, după părerea domnului Török, importul masiv de zahăr, obţinut prin cine ştie ce ţări ale lumii, ce cultivă trestie de zahăr, care au reuşit, iată, să intre pe piaţa românească. Dacă este sau nu de luat în seamă această ipoteză, rămâne să aflăm! Până una-alta e de văzut ce se va întâmpla cu producătorii de lapte, ştiut fiind că din 1 aprilie va dispărea cota de lapte în toate ţările din spaţiul comunitar…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii