14 localităţi, din cele 67 existente în judeţ, nu au sistem centralizat de alimentare cu apă, iar 13 au sisteme neadecvate | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 noiembrie 2019
Home » Agricultură/Ecologie » 14 localităţi, din cele 67 existente în judeţ, nu au sistem centralizat de alimentare cu apă, iar 13 au sisteme neadecvate
14 localităţi, din cele 67 existente în judeţ, nu au sistem centralizat de alimentare cu apă, iar 13 au sisteme neadecvate

14 localităţi, din cele 67 existente în judeţ, nu au sistem centralizat de alimentare cu apă, iar 13 au sisteme neadecvate

Împotriva României s-a declanşat o procedură de infringement pentru nerespectarea directivei europene privind epurarea apelor uzate locale

La Miercurea Ciuc, miercuri, a avut loc o reuniune de lucru privind discutarea noii metodologii referitoare la stabilitatea aglomerărilor umane şi posibilelor implicaţii pentru judeţ, în cadrul unui proiect european derulat la nivel naţional, în condiţiile în care împotriva României s-a declanşat o procedură de infringement pentru nerespectarea directivei europene privind epurarea apelor uzate locale. În cadrul întâlnirii, un expert al Băncii Mondiale le-a expus reprezentanţilor primăriilor din judeţ, instituţiilor şi societăţilor comerciale cu atribuţii în gestionarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din Harghita noua metodologie privind stabilirea aglomerărilor umane.

În debutul reuniunii, subprefectul de Harghita, Petres Sándor, a spus că şi în judeţ „avem încă destule de făcut în domeniul apă-canal”, iar aceste „încercări de intensificare a rezolvării problemelor noastre” sunt binevenite.

Pentru a argumenta aceste afirmaţii, subprefectul a prezentat situaţia din judeţ în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizare. Potrivit acestuia, din cele 67 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, un număr de 14 nu beneficiază deloc de sistem centralizat de alimentare cu apă, 13 au sisteme inadecvate, învechite, subdimensionate, cu pierderi semnificative, şi 40 de localităţi „sunt în regulă la ora actuală”.

În ceea ce priveşte canalizarea, „situaţia este un pic mai proastă”: 19 unităţi administrativ-teritoriale nu au sisteme de canalizare, trei au sisteme parţiale (nu acoperă toate satele aparţinătoare), 10 au sisteme învechite şi doar 35 beneficiază de „sisteme cu o funcţionare adecvată pentru cerinţele zilelor noastre”.

Daniela Catană, consilieră la Direcţia Managementul Resurselor de Apă din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor şi membră în echipa de proiect, a prezentat proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul managementului apelor în ceea ce priveşte planificarea, implementarea şi raportarea cerinţelor europene în domeniul apelor”, contextul în care a apărut acesta şi ce se doreşte a se obţine în final.

„Acest proiect contribuie la fundamentarea şi sprijinirea măsurilor ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor şi pregătirea resurselor umane necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate prin acquis-ul comunitar, respectiv conformarea cu cerinţele Directivei europene din anul 1991 cu nr. 271 privind epurarea apelor uzate provenite de la aglomerările umane în scopul consolidării capacităţii autorităţilor şi instituţiilor publice centrale din domeniul apelor”, a spus Daniela Catană.

Potrivit acesteia, toate obligaţiile pe care România şi le-a asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană sunt destul de greu de implementat. „Noi zicem că este foarte dificil de implementat această directivă pentru că trebuie să realizăm la nivelul întregii ţări sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate provenite din gospodării şi din industria locală pentru aglomerările mai mari de 2.000 de locuitori. Şi aceasta trebuie să se conformeze cu anumite cerinţe prevăzute în directivă. În România s-au investit 9,5 miliarde de euro pentru realizarea acestor sisteme şi mai avem de investit, după estimările făcute de noi, încă 23 de miliarde de euro”, a explicat consiliera din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Problema este, a continuat aceasta, că România s-a angajat în momentul aderării la Uniunea Europeană că va finaliza aceste lucrări până la 31 decembrie 2018. A mai existat un termen intermediar pentru aglomerările mai mari de 10.000 de locuitori până în 2015.

„Din păcate, din cauza atât a costurilor foarte mari, cât şi, poate, a incapacităţii noastre de a implementa proiecte europene şi din lipsa resurselor financiare la nivel naţional, nu am putut respecta termenele directivei. Şi România este în acest moment într-o procedură de infringement legată de implementarea directivei privind epurarea apelor uzate locale şi riscă o amendă cuprinsă între 30 de milioane şi 10 miliarde euro pe an”, a detaliat Daniela Catană.

În aceste condiţii, au avut loc discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene la nivelul Ministerului Apelor şi Pădurilor, pentru a se vedea cum se pot rezolva cât mai bine întârzierile. În urma acestor discuţii, Comisia Europeană a cerut ministerului să prezinte: o situaţie reactualizată a aglomerărilor din România, un plan financiar din care să rezulte sursele de finanţare şi timpul în care trebuie să se conformeze. De asemenea, s-a cerut şi un plan de investiţii.

Pentru aceasta, Ministerul Apelor şi Pădurilor a apelat la Programul Operaţional Capacitate Administrativă pentru un proiect finanţat cu bani europeni, „iar pentru realizarea documentelor solicitate am apelat la experţii Băncii Mondiale”.

„Obiectivul nostru este să avem o listă reactualizată a aglomerărilor umane, pe baza unei metodologii noi elaborate de experţii Băncii Mondiale, prin care să redefinim câte dintre localităţi intră sub obligaţiile acestei directive şi cu ce populaţie echivalentă. De asemenea, tot cu echipa Băncii Mondiale vom elabora şi planul financiar”.

Daniela Catană a atras atenţia că obligaţia asigurării alimentării cu apă şi a epurării apelor uzate revine autorităţilor locale. „Din discuţiile cu Comisia Europeană (…) este foarte probabil ca acest infringement să se îndrepte asupra celor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile (…) şi aici sunt vizate, din păcate, autorităţile locale”, a conchis consiliera din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În aceste condiţii, în cadrul acestui proiect, la Miercurea Ciuc, Ivaylo Kolev, expert al Băncii Mondiale, a prezentat noua metodologie propusă pentru delimitarea aglomerărilor umane, pentru a se vedea care sunt localităţile care intră sub incidenţa Directivei 271. A doua componentă a prezentării s-a axat pe calcularea încărcării poluante. Ivaylo Kolev a explicat că activitatea pe care o desfăşoară experţii Băncii Mondiale va influenţa următoarea perioadă de programare pentru obţinerea fondurilor europene, şi anume 2021-2027. „Practic, noi încercăm să prioritizăm aceste investiţii astfel încât fondurile existente să se folosească cât mai bine cu putinţă”, a spus Ivaylo Kolev.

Programul de asistenţă tehnică cu ministerul are o perioadă de aproape 2 ani. (Şt.P.)

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.