Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

12 maghiari care-şi urmăresc interesul şi 12 români iresponsabili cer „autonomie teritorială” în Anul Centenarului | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » 12 maghiari care-şi urmăresc interesul şi 12 români iresponsabili cer „autonomie teritorială” în Anul Centenarului
12 maghiari care-şi urmăresc interesul şi 12 români iresponsabili cer „autonomie teritorială” în Anul Centenarului

12 maghiari care-şi urmăresc interesul şi 12 români iresponsabili cer „autonomie teritorială” în Anul Centenarului

Oameni politici şi de cultură maghiari şi români, o parte dintre ei participanţi la o dezbatere organizată la sfârşitul săptămânii trecute, la Cluj, de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), al cărui preşedinte este actualul europarlamentar FIDESZ László Tőkés, au adoptat un document intitulat Declaraţie româno-maghiară în Anul Centenarului, în care se vorbeşte despre un viitor proiect de ţară al românilor, maghiarilor şi al celorlalte minorităţi.

În textul Declaraţiei – foarte asemănător cu acela al controversatei Declaraţii de la Budapesta, semnată în iunie 1989 de o parte a emigraţiei româneşti şi de Regele Mihai – se spune că „Transilvania a fost şi poate să devină un spaţiu de complementaritate, un model de pluralism cultural şi religios. Promovarea identităţilor şi tradiţiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul şi al românilor, şi al maghiarilor. Condiţiile securităţii ambelor comunităţi naţionale sunt frontierele stabile şi respectarea drepturilor minorităţilor.

Nu există nici un element care să opună, astăzi, interesele românilor şi maghiarilor. Aspiraţiile maghiarilor la autonomie culturală şi teritorială sunt dezideratele unei mai bune organizări şi servesc deci tuturor. Alimentarea confuziei dintre autonomie şi independenţă reflectă uneori neînţelegere, alteori intenţia rea a manipulării”.

Carevasăzică, românii semnatari ai Declaraţiei – Gabriel Andreescu, Lucian Nastasă-Kovács, Marius Tabacu, Cristian Sandache, Radu Răileanu, Sabin Gherman, Ramona Băluţescu, Liviu Antonesei, Florian Mihalcea, Mircea Toma, Ovidiu Pecican, Cristian Pârvulescu – consideră că toate problemele româno-maghiare şi-ar avea originea în confuzia de termeni autonomie-independenţă! Pare-se că n-au citit nici unul din proiectele de autonomie înaintate spre Parlament, în care „Regiunea autonomă Ţinutul Secuiesc” ar urma să aibă un soi de Parlament, Guvern şi preşedinte propriu, poliţie proprie, care „trebuie să reflecte compoziţia naţională a regiunii pe care o deserveşte”, iar impozitele şi taxele ar urma să fie stabilite prin „decizii ale autorităţilor de autoadministrare”: 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, la fel 80% din volumul impozitelor şi taxelor. Nevinovata autonomie culturală ar oficializa, la rându-i, nişte structuri pur etnice care fac pulbere toată ierarhia instituţională a statului. Şi nu doar a statului român, ci a oricărui stat în care s-ar aplica aşa ceva!

„Maghiarii din această ţară sunt cetăţeni ai statului român având drepturi egale şi inalienabile de a propune modelele de reconstrucţie a statului-patrie comun”, spune mai departe Declaraţia, dezvoltând truisme prea des uzitate. Poate că semnatarii n-au auzit încă de diverse „modele” vehiculate pentru Transilvania, unele foarte puţin diferite de comportamentul „democratic” al imperiului bicefal şi de toleranţa religioasă a acestuia, din care „bisericile în formă de ceapă” trebuie să dispară. Şi apoi de ce statul trebuie neapărat reconstruit, şi nu doar dezvoltat? Pentru a-l reconstrui trebuie întâi să-l dărâmăm, nu? Adică să se producă prevestirile negre ale unor „inocenţi” din emigraţia maghiară, care spuneau că România nu prinde centenarul întreagă.

„Centenarul Unirii Transilvaniei cu România oferă românilor şi maghiarilor ocazia de a resuscita idealul promis în anul 1918: să fim o patrie a românilor, maghiarilor şi a celorlalte minorităţi constitutive ale unui stat devotat împlinirii aspiraţiilor fiecărei comunităţi”, conchide Declaraţia. Aici mi s-ar părea extrem de potrivit un citat din Viktor Orbán, rostit cu glas mare în faţa reprezentanţilor Uniunii Europene: „Ungaria este a ungurilor!”. Aţi auzit? Nu este a ungurilor şi românilor (peste 400.000) care au rămas în graniţele ei după Trianon. Dacă cei 12 apostoli semnatari ascultă de Tőkés ca de tăticul lor, de ce nu l-ar asculta şi pe Orbán, care e tăticul lui Tőkés?

Acuma, în probabilitatea că mai există printre ei inşi care nu ştiu în ce s-au vârât, să le spunem că în ianuarie anul curent, la o altă conferinţă a CNMT, Tőkés László anunţa, la Oradea, următoarele: „Vă aduc la cunoştinţă că există şi un alt centenar, cel al fondării Consiliului Naţional Secuiesc, respectiv al Consiliului Naţional din Transilvania, în 1918. Cu ocazia acestor centenare, în paralel, atât Consiliul Naţional al Secuilor, cât şi CNMT au declarat acest an anul autodeterminării secuieşti, respectiv anul autoguvernării naţionale maghiare din Transilvania”. S-a auzit, stimaţi concetăţeni? Autodeterminare! (Adică „principiu care exprimă dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege, fără imixtiuni din afară, statutul ei politic şi calea de dezvoltare economică, socială şi culturală”). Acesta este de altfel şi termenul folosit de preşedintele SUA referitor la popoarele eliberate de sub autocraţia imperiului bicefal care şi-au format apoi state naţionale acum 100 de ani! La literaţi şi muzicieni nu ne aşteptăm la mare lucru, dar nici măcar istoricii nu ştiu asta?

Pe maghiarii semnatari nu-i mai amintim, ei îşi urmăresc cu stăruinţă interesele şi se înşiruie frumos după Tőkés: Toró T. Tibor, Kincses Előd, Bakk Miklós, Kolumbán Gábor al nostru, Molnár Gusztáv, prietenul lui Andrei Pleşu etc., etc. Despre ai noştri, ce să zici? Ca psiholog şi sociolog, Liviu Antonesei ar fi putut analiza mai competent problemele ridicate de „delicatul” intelectual Tőkés, dar cred că a privit lucrurile exclusiv în calitate de poet, dintre aceia alungaţi din Cetate de Platon; Marius Tabacu este un muzician distins cu Crucea în Rang de Cavaler a Republicii Maghiare şi profilul său din Wikipedia e redactat exclusiv în ungureşte; istoricul prohungarist Lucian Năstasă-Kovács era mai anţărţ „servit” foarte bine de statul român, fiind angajat concomitent cu program complet de 8 ore la trei instituţii(?!); Radu Răileanu este activist al Active Watch şi susţine că fetiţa cu bentiţa tricoloră din Sf. Gheorghe a fost provocatoare, iar „spiritul românesc a fost apărat cu ciomegele la Tg. Mureş”; ungurul sub acoperire Mircea Toma, care s-a comportat ca ungur descoperit la congresul din Miercurea Ciuc al PPMT, susţinând (tot alături de Tőkés) un fel de autonomie a Ardealului; Florian Mihalcea, apărător al lui Tőkés când i s-a retras Ordinul Naţional Steaua României şi căruia i-a oferit ocazia să semneze Proclamaţia de la Timişoara la… 25 de ani de la Revoluţie!; Ovidiu Pecican, suspectat că ar vrea să-l întreacă pe Iorga la… cantitate, membru al grupului „Provincia”, care militează pentru regionalizarea României; incontinentul verbal Cristian Pârvulescu, autor al unei legi electorale catastrofale şi al unor afirmaţii stupefiante, precum că fostul dictator sovietic Iosif Stalin a fost antisemit pentru că avea o „formaţie de preot ortodox”; cvasicelebrul căcănar Sabin Gherman, vechi susţinător al independenţei Transilvaniei; jurnalista greco-catolică Ramona Băluţescu, o fostă apropiată a mitropolitului turnător Nicolae Corneanu; secularistul Gabriel Andreescu, cu o inconstanţă a ideilor care nu poate fi pusă decât în seama schimbării prea dese a surselor de finanţare; istoricul Cristian Sandache, fost deputat PSD.

„Este un obiectiv care nu poate fi realizat peste noapte. Dar putem transforma acest ideal într-un proiect de ţară al anilor ce vin. Apelăm la compatrioţii noştri şi la autorităţile publice să onoreze Centenarul refuzând incitarea naţionalistă şi conflictul, favorizând construcţia şi speranţele”, se cere în finalul Declaraţiei. Speranţele în ce? În independenţa Transilvaniei? În autonomia echivalentă cu autodeterminarea ţinutului secuiesc? În autonomia culturală – adică în separarea completă, prin lege, a două culturi care nici astăzi, în condiţiile inexistenţei acestei legislaţii, nu colaborează şi nu comunică absolut deloc?

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

7 comments

  1. Dracul nu doarme niciodată! Toți semnatarii acestei declarații trebuie arestați pentru atentat la integritatea teritorială a României. Auziți, domnule Președinte KWI? Dați-i ordin slugoiului de procuror general Lazăr să înceapă urmărirea penală, asemenea cazului jandarmilor din 10 august. Altfel, și Domnia Voastră sunteți de acord cu această mizerabilă declarație. Atenție – declarația exprimă un act de voință, o tentativă de infracțiune din Partea Specială a Codului Penal, depășind dreptul la opinie. Nu este normal ca pentru orice zgârâietură la adresa minorităților să luați poziție, iar pentru integritatea statului al cărui președinte vă considerați, să tăceți. Vinovat!
    Nu mă miră ungurul Sabin Gherman, nici ticălosul de Mircea Toma, ori Cristian Pârvulescu, dar mă miră nespus de mult prostul de Liviu Antonesei, un moldovean singuratic, părăsit de toată lumea.

    • Stimate domn, vã sugerez sã cititi declarati, care este despre bunã convietuire, respect reciproc si altele asemenea. Iar autonomia nu este un atentat la integritatea statului, ci o formã de organizare internã a unui stat. De exemplu si Italia este stat unitar, dar are câteva regiuni autonome.

      • Da, domnule Arus, de acord că există state cu autonomii interne, dar nu pe criterii etnice, cum doriți dvs. Situația României este diferită de cea a Italiei. De ce doriți școli separate de cele românești, când, foarte bine ar putea să funcționeze secția română în aceeași școală cu secția maghiară/germană. Copiii ar învăța mult mai ușor limba română și – atenție! românii ar învăța și ei limba maghiară sau germană. Ar fi un câștig pentru elevi. În special pentru viitorul lor.
        Există destui nătărăi – și maghiari, și români – care nu înțeleg ce înseamnă să poți citi în original, cărțile lui Jokai Mor sau ale lui Rebreanu și de aceea se opun școlilor mixte. Nu vă separați și nu sperați degeaba.

  2. Locul Transilvaniei nu este in Romania. Asta au inteles si romanii din Ardeal care sunt dispusi sa renunte maine la limba romana in schimbul celei maghiare. Si uite asa peste 10 ani la regerendum ne vom dezlipi de Romania

    • Poate locul lui Lorand O. nu este în România!Cine ți-a spus ție că „românii sunt dispuși să renunțe la limba română” ? Ești un provocator șovin. O să aștepți tu mult și bine acel referendum.

  3. Sun de acord cu dl.Arus în ceea ce privește buna înțelegere între etnii. Dar nu înțeleg de ce numai maghiarii crează subiecte artificiale de dezbinare, în timp ce alte minorități etnice trăiesc în armonie cu românii?! De ce mereu cer separatisme, autonomii, privilegii inclusiv desfacerea unei părți din România? Cum un român nu este de acord cu pretențiile unor extremiști unguri, cum sunt calificați în fel și chip. Ia mai terminați și vedeți-vă de treabă.

    • A solicita autonomie teritorialã si/sau culturalã nu este un subiect artificial (pentru cã este o solicitare legitimã a unie comunitãti), si în nici un caz nu este de dezbinare. Asa cum aratã experientele statelor care au acordat autonomie unor regiuni, asta este o modalitatea de a creste stabilitatea. Vã rog sã cititi acest document al Consiliului Europei: http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=17120&lang=en Chiar titlul spune multe: experientele pozitive ale regiunilor autonome în prevenirea conflictelor.
      Si mai este un aspect important de care ar trebui sã se tinã seama: când a fost admins în Consiliiul Europei (1993) România a promis cã-si va baza politicile fatã de nationalitãti pe acest document: http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=15235&lang=en Iar asta spune la art. 11 asa: “In the regions where they are in a majority the persons belonging to a national minority shall have the right to have at their disposal appropriate local or autonomous authorities or to have a special status, matching the specific historical and territorial situation and in accordance with the domestic legislation of the state.” Adicã în regiunile unde o minoritate formeazã majoritate localã, aceasta are dreptul la autonomie. Cea ce – important de mentionat – nu este un fel de independentã cum sugereazã unii care au interesul de a ne dezbina – ci o formã de organizare a statului, o regiune care în continuare face parte din acel stat, unde legile statului sunt valabile, etc.

  4. poate locul asiaticilor migratori nu este in europa, monsieur lorand

Leave a Reply to Cristian Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.